Interviu cu Dna Raisa Botezatu: Sunt adepta cercetarii minorului in stare de libertate

- Dna Botezatu, pe cit de instruiti sunt judecatorii care examineaza cauzele minorilor?

- Anul trecut, printr-o hotarire a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), presedintii fiecarei instante judiciare au numit judecatori specializati pe cauzele minorilor. In prezent, se elaboreaza un program de instruire a acestor judecatori. De fapt, si pina la decizia de anul trecut a CSM, instantele judiciare aveau judecatori care examinau doar dosarele minorilor. Bunaoara, pina la inceputul anilor ’90, la Curtea Suprema de Justitie exista un complet de judecatori specializati pe asemenea dosare, iar Ministrul Justitiei numea, prin ordin, in fiecare instanta judecatori dintre cei mai experimentati pentru judecarea cauzelor penale in privinta minorilor. Precum vedeti, judecatorii au o oarecare experienta in examinarea dosarelor minorilor, insa aceasta nu este suficienta. La momentul actual, exista o imperioasa necesitate de a instrui temeinic judecatorii pentru judecarea cauzelor cu minori.

Sa nu uitam, insa, ca in justitia juvenila o mare responsabilitate revine si organelor de urmarire penala. Or, reprezentantii acestor structuri sunt cei care in anumite cazuri influenteaza copilul sa depuna anumite marturii, ce nu corespund intotdeauna adevarului. Iar judecatorul examineaza dosarul in baza probelor acumulate si a marturiilor persoanelor care au fost audiate la urmarirea penala si sunt audiate si in instanta.

- Din acest motiv, ar fi corect ca minorul aflat in conflict cu legea sa fie cercetat in stare de libertate...

- Absolut corect. Legislatia noastra prevede ca minorul poate fi tinut in arest doar in situatii exceptionale si ca arestul lui poate dura maxim patru luni. Dar, cu regret, se intimpla ca multi copii sa stea ani de zile in izolator, asteptând adoptarea sentintei. Sunt adepta cercetarii minorului in stare de libertate, izolarea lui pâna la pronuntarea sentintei fiind doar o exceptie rarisima de la regula. Evident, trebuie sa ne ghidam de principiul prezumtiei nevinovatiei. In R. Moldova, insa, din cauza ca nu exista mecanisme de supraveghere a minorului aflat in conflict cu legea, acesta este tinut in arest. In Elvetia, de exemplu, copiii aflati in conflict cu legea stau pe durata urmaririi penale si a judecarii cauzei in niste centre de plasament create expres pentru ei, unde isi continua studiile, au psihologi, medici si conditii bune de trai. Iar dupa condamnare continua reabilitarea in aceleasi centre.

- Vorbeati despre cazuri in care copiii certati cu legea isi asteptau, in izolator, sentinta ani in sir. Cum explicati aceasta stare de lucruri?

- Legislatia R. Moldova prevede o procedura separata referitoare la urgentarea examinarii dosarelor minorilor. Din pacate, sunt numeroase cazurile de tergiversare a examinarii lor. De aceasta stare de lucruri sunt responsabili, in egala masura, ofiterii de urmarire penala, procurorii si judecatorii.

- Ce rigori trebuie sa respecte judecatorul pentru a putea adopta o decizie corecta?

- Important este ca judecatorul, pe linga studierea dosarului cu stricta respectare a buchiei legii, sa gaseasca si sa analizeze factorii si circumstantele ce l-au impins pe copil sa savirseasca delicte. Noi, adultii, judecam actiunile copilului din punctul de vedere al atitudinii si aprecierii noastre, de pe pozitiile omului matur. In unele situatii, insa, faradelegea comisa este o exprimare a constiintei copilaresti, a disconfortului pe care il simt minorii. Uneori, copiii nici nu realizeaza ca ceea ce fac este infractiune. Din aceste considerente, e foarte important ca judecatorii sa examineze in ansamblu cauzele copiilor delincventi. Apropo, o parte dintre judecatorii pe cauzele minorilor, pe linga studiile juridice, au studii in psihologie, pedagogie. Aceste cunostinte ii ajuta la intelegerea psihologiei copilului, la cercetarea cauzelor ce l-au facut sa comita anumite delicte, precum si la crearea unor conditii in care copilul poate fi corectat. Drept rezultat, judecatorii vor adopta decizii juste care, pe viitor, il vor feri pe minor de o eventuala banca a acuzatilor. Aceasta, desigur, se va intâmpla doar daca minorul va fi plasat intr-un mediu sanatos.

- Cit de des ati adoptat decizii neprivative de libertate?

- De multe ori. Pedepsele privative de libertate se aplica doar atunci cind nu exista alte alternative legale de a sanctiona copilul contravenient. De asemenea, salut noua practica ce-si face loc in domeniul justitiei, si anume cea de mediere. Or, pina la urma, partea vatamata vrea restituirea pagubei. Si de vreme ce acest lucru este posibil, de ce sa condamnam un copil? Un alt principiu binevenit este cel al impacarii partilor. Curtea Suprema de Justitie a elaborat un proiect de lege de modificare a Codului de Procedura Penala prin care s-a propus ca in dosarele minorilor sa fie admisa impacarea partilor chiar si in cazul savârsirii unor infractiuni grave, pentru care legea penala prevede un termen de detentie de pâna la 15 ani. De curând, proiectul respectiv a fost inaintat in parlament.

- Va multumesc pentru interviu.