In perioada 29 noiembrie – 1 decembrie curent au avut loc activitatile de finalizare in cadrul celor trei componente ale segmentului probatiunii din cadrul Proiectului Twinning „Sustinerea reformarii Sistemului Institutiilor Penitenciare si a reformei Penale in Republica Moldova”:
• Procedurile de lucru in procesul de intocmire a referatului presentential;
• Aspectele supravegherii in probatiune;
• Colaborarea si interactiunea in domeniul sanctiunilor comunitare.
Comunicat de presa

Institutul de Reforme Penale (IRP) a incheiat prima etapa a monitorizarii serviciului de probatiune din Moldova, care s-a desfasurat in perioada septembrie – noiembrie, curent si a vizat toate raioanele republicii. Procesul de monitorizare a inclus aplicarea a 567 de chestionare judecatorilor, procurorilor, administratiei publice locale, consilierilor de probatiune, precum si publicului larg. Au fost vizati si beneficiarii acestui serviciu, printre care copii aflati in conflict cu legea, persoanele condamnate la munca neremunerata si persoanele eliberate inainte de termen din locurile de detentie. Scopul monitorizarii consta in elucidarea situatiei reale din domeniu, identificarea lacunelor si formularea recomandarilor pentru consolidarea capacitatii serviciului de probatiune la noi in tara.
De la originile sale in secolul XIX, institutia probatiunii a avut ca elemente esentiale „salvarea sufletelor” infractorilor nepericulosi prin incredintarea acestora de catre o instanta judecatoreasca unor persoane de incredere (John Augustus – 1785-1859, in SUA) sau unor organizatii de caritate (Church of England Temperance Society in Marea Britanie) spre a fi adusi pe calea cea dreapta.

Traditional, probatiunea a reprezentat, deci, o alternativa la pedeapsa inchisorii si o modalitate de a supraveghea si reabilita infractorii viciati prin clasicul „ advice, assist and befriend” (oferirea de sfaturi, asistenta si companie). Chiar si atunci, aceasta modalitate de sanctionare era disponibila numai infractorilor cu probleme sociale sau cu dependenta de alcool. Opera, deci, principiul aplicarii selective a acestei sanctiuni numai in ceea ce priveste anumite categorii de infractori. Alta preocupare majora a timpului a fost asistarea fostilor detinuti sa se reintegrareze in societate.
Interviu cu Tatiana Calugher, directorul Centrului de Justitie Comunitara Orhei

In ce domeniu activeaza organizatia dumneavoastra?

CJC Orhei activeaza in domeniul pregatirii pentru eliberarea persoanelor aflate din locurile de detentie. Mai inainte a activat in pregatirea pentru eliberare a detinutilor care isi incheiau perioada de ispasire in cadrul penitenciarului din Branesti.

La moment nu activeaza pentru ca s-a finisat proiectul, dar incercam sa oferim asistenta persoanelor ex-detinute, copiilor delicventi si familiilor lor. Toate activitatile acum se desfasoara in baza de voluntariat.
In perioada 1-5 februarie expertii serviciului de probatiune din Olanda, Frans Clobus si Carla Hermans au desfasurat primul atelier de lucru privind procedurile de lucru ce tin de aspectele supravegherii in probatiune. Grupul de participanti la activitate a fost constituit din colaboratori ai Directiei probatiune si consilieri de probatiune din sectiile/serviciile de probatiune.
La data de 16 iunie in orasul Edinet a avut loc seminarul de instruire in domeniul probatiunii, organizat de grupul de formatori din zona Nord.

Formatorii au petrecut o instruire pe parcursul unei perioade indelungate – un ciclu de 7 seminare, in cadrul carora au avut oportunitatea de a beneficia de o instruire calificata si o gama larga de activitati care au avut menirea de ai pregati cit mai bine ca specialisti.

In calitate de facilitatori la acest seminar au fost Stela Sirbu, of. Edinet, Olga Ursuleac, of. Balti si Ruslan Cumpata, of. Drochia. Fiecare dintre ei a facut cite o prezentare complexa a unei subiect care a trezit interesul participantilor, astfel aprofundindu-le cunostintele cu noi metode de lucru, strategii utile pentru activitatea lor zilnica.
Anual, in Republica Moldova circa 2000 de persoane sunt liberate din institutiile penitenciare.

Expertii IRP sustin ca respingerea societatii, reticenta unor functionari, etichetarea si marginalizarea de catre comunitate/societate, forteaza persoanele liberate din locurile de detentie sa revina in cercul vicios al criminalitatii. Statisticile atesta ca circa 50% dintre persoanele private de libertate din Moldova comit infractiuni repetat.

Un sondaj realizat recent de Centrul de Justitie Comunitara din Chisinau arata ca 26,23% dintre respondenti sint categoric impotriva sa ofere adapost, hrana, protectie sau intelegere detinutilor, 56,56% conditioneaza acordarea ajutorului in functie de personalitatea ex-detinutului si doar 14,75 % sint de acord sa ofere neconditionat ajutor celor liberati din locurile de detentie.
Conferinta de evaluare: “Pregatirea pentru liberare a detinutilor si reintegrarea sociala a persoanelor liberate din detentie” a servit drept motiv de intrunire a reprezentantilor Fundatiei Soros-Moldova, Departamentului de Executare (Ministerul Justitiei), Misiunii OSCE Moldova, Misiunii Norvegiane de Experti pentru Promovarea Suprematiei Legii in Moldova (NORLAM), Departamentului Institutiilor Penitenciare si angajatilor celor 17 Centre de Justitie Comunitara.

Prezent la eveniment, Victor Munteanu, director Program de drept Soros-Moldova a mentionat ca daca cu trei ani in urma in Republica Moldova era un cadru normativ-legal necorespunzator iar sistemul de reintegrare sociala a persoanelor eliberate din detentie nu exista, acum, dupa eforturi sustinute in cadrul proiectului „Grupuri marginalizate, reintegrarea sociala a ex-detinutilor” avem si in Republica Moldova un cadru legislativ si un mecanism extraordinar identificat si pilotat de Institutul de Reforme Penale.
Micsorarea termenelor pedepselor penale va genera un flux mai mare de persoane eliberate din detentie, a mentionat Vladimir Popa, seful serviciului de probatiune de pe linga Ministerul Justiteiei R.Moldova.

„In procesul de reintegrare sociala, aceste persoane trebuie sustinute de catre consilierii de probatine, dar si de societate in general. Aproximativ 70% dintre cei elberati din detentie nu sunt criminali profesionisti si, oferindu-le asistenta de care au nevoie, acestia ar putera deveni membri ai societatii fara a prezenta careva pericol social”, a declarat Vladimir Popa in cadrul atelierului de lucru cu tema: „COLABORAREA INSTITUTIILOR COMUNITARE IN PROCESUL DE REINTEGRARE SOCIALA A EX-DETINUTILOR”. Evenimentul se desfasoara pe parcursul zilelor de 5-6 martie curent.
In Republica Moldova continua sa existe un sir de categorii sociale, respectarea drepturilor carora nu se bucura de atentia cuvenita a statului. Acestea sint: copiii, femeile, persoanele cu deficiente fizice si psihice, detinutii, persoanele ex-detinute. Un exemplu elocvent ar fi conditiile discriminatorii din partea societatii in realizarea drepturilor persoanelor liberate din detentie.

Pentru a putea crea o imagine reala despre atitudinea populatiei fata de persoanele liberate din detentie, a fost realizat un sondaj de opinie de consilierii de reintegrare sociala a persoanelor liberate din detentie care activeaza in cadrul Centrului de Justitie Comunitara din mun. Chisinau, Tatiana Purice si Aliona Cojocaru.

Sondaj.doc [73,5 Kb] (descarcari: 8)