INTERVIU: „Îndemn pentru toți: de la declarații la acțiuni concrete și de la intenții la rezultate practice”

Specialiștii grupului de lucru din cadrul proiectului „Consolidarea mecanismului de prevenire şi dejudiciarizare a cauzelor penale cu implicarea copiilor sub vârsta răspunderii penale şi a celor în conflict cu legea” din raionul Căușeni, și-au expus opiniile cu privire la prevenirea delincvenței juvenile, cursul activităților, importanța conlucrării intersectoriale, dar și asupra altor aspecte importante legate de copii cu un comportament deviant.

Ion Oboroceanu și Bicherschi Olga sunt protagoniștii acestui interviu.

Oboroceanu Ion, avocat, Căușeni, ne-a vorbit despre rolul avocaturii în cadrul proiectului „Consolidarea mecanismului de prevenire şi dejudiciarizare a cauzelor penale cu implicarea copiilor sub vârsta răspunderii penale şi a celor în conflict cu legea”
Rolul avocaturii este esențial, fiindcă anume avocatul este persoana care asigură interesul superior al copilului, solicită implicarea și a altor specialiști în resocializarea și reintegrarea copiilor în comunitate, obiectivul major fiind cel de a nu admite comiterea recidivei. Datorită rolului pro-activ, responsabil și profesionist al avocatului vom eficientiza situația în acest domeniu. Prin acest proiect vom crea unele practici pozitive, care ulterior vor fi reaplicate pe întreg teritoriul țării, cu impulsionarea activităților echipelor multidisciplinare la nivel comunitar și raional.

Aveți dosare în care sunt implicați minorii?
Da, și constat că nu toate pesoanele din Agentiile de Aplicare a Legii care lucrează cu copiii implicați în cauzele penale dispun de cunoștințele necesare pentru a lucra eficient la soluționarea acestor situații destul de complicate.

De ce este nevoie de o atenție deosebită asupra dejudiciarizării cauzelor cu implicarea minorilor?
Pentru că noi, maturii, avem obligația directă de a asista, proteja și îndruma aceste persoane. Calitatea serviciilor prestate ne va asigura rezultatul necesar fiecărui individ în parte și societății în ansamblu. Acest proiect ne ajută la acest capitol. O reeducare eficientă și de durată poate avea loc doar în familie și într-o comunitate prietenoasă.

Cât de importantă este conlucrarea intersectorială la nivel de raion? Cum are loc aceasta la momentul de față?
Rezultate pozitive în acest domeniu pot fi obținute doar prin interacțiunea eficientă între actorii cu atribuții în domeniu. La moment, consider că conlucrarea este insuficientă, nu toți specialiștii manifestă inițiativă și dedicație în activitatea lor profesională, deseori se declină competențele. Nu se conștientizează faptul că numai lucrul în echipă va soluționa eficient aceste cazuri.

Cum credeți, ce trebuie de întreprins ca să minimalizăm cazurile de infracțiuni în rândul minorilor?
Este necesar ca toți să activăm profesionist, responsabil, cu respectarea în totalitate a atribuțiilor funcționale, evitând pasarea de responsabilități. Activitățile pentru și cu copiii trebuie să devină o prioritate pentru familie, instituții preșcolare, de învățământ, autorități publice locale și comunități. Minimalizarea cazurilor de infracțiuni în rândul minorilor va exista atunci când, noi maturii, vom activa în mod sistematic și nu haotic sau de la caz la caz. Îndemnul pentru toți: de la declarații la acțiuni concrete și de la intenții la rezultate practice.

Interviu cu Bicherschi Olga, Psiholog, Serviciul Asistență Psihopedagogică

Rolul Serviciului Asistență Psihopedagogică în cadrul proiectului “Consolidarea mecanismului de prevenire şi dejudiciarizare a cauzelor penale cu implicarea copiilor sub vârsta răspunderii penale şi a celor în conflict cu legea”
Serviciul de asistență Psihopedagogică participă regulat la ședințele grupului de lucru organizate de către IRP. La solicitarea organelor abilitate, specialistul din cadrul serviciului de asistență psihopedagogică realizează evaluarea psihologică a minorului, dacă în instituția pe care o frecventează nu este specialist psiholog. De asemenea, s-au audiat copiii cu un comportament delincvent. Prin observarea continuă a progreselor școlare, a comportamentului, prin conversații cu diriginții, cadrele didactice se realizează monitorizarea copilului.
Psihologul din cadrul SAP a implementat un program de prevenire a comportamentului delincvent în cadrul unei instituții de învățămînt unde au fost elevi cu vârsta cuprinsă între 10-12 ani și 13-18 ani și părinții acestora.

Aveți copii în conflict cu legea aflați la evidența SAP?
La evidența Serviciului de Asistență Psihopedagogică se află și copii în conflict cu legea care sunt cuprinși în procesul educațional.

Cum lucrați cu acești copii?
În procesul de evaluare/reevaluare de către SAP a copilului ce se află în conflict cu legea se stabilește forma de incluziune a copilului respectiv. Pe fiecare domeniu de dezvoltare se emit recomandări conform necesităților copilului. Raportul se aduce la cunoștință tuturor actorilor implicați în lucrul cu acest copil (cadre didactice, părinți, psiholog, logoped, cadru didactic de sprijin) pentru a aborda în complexitate necesitățile copilului și a obține un progres. Discutăm individual cu părinții, cu copilul, cu cadrele didactice pentru a depista care este factorul declanșator al comportamentului delincvent și de a-l minimaliza.

Care este profilul unui copil cu un comportament deviant?
Copilul care are un comportament deviant este ostil la dialog, răspunde vag şi lacunar, foloseşte un limbaj argotic. El nu-şi poate formula explicit unele întrebări de esenţă asupra menirii propriei persoane. În ceea ce priveşte învăţarea la care apelează copilul cu un comportament deviant, se bazează pe imitarea conduitelor negative din anturajul său infracţional. El înregistrează performanţe slabe la obiectele teoretice din şcoală. Conflictele motivaţionale apar foarte des la aceşti adolescenţi, nivelul de aspiraţie fiind scăzut. Au tentaţia vicioasă către alcool, droguri, distracţii cărora nu le pot rezista. Adoră eroii falși, în lipsa unora reali, demni.
Copii cu un comportament deviant prezintă lacune în formarea deprinderilor intelectuale din cauza abandonului şcolar. Subiecţi introvertiţi, provenind din familii viciate, fiind uşor condiţionabili, adoptă cu uşurinţă deprinderi şi obişnuinţe imorale din mediile pe care le frecventează. Aceste deprinderi tind să devină obişnuinţe negative (vagabondaj, furt, agresivitate, violenţă), transformându-se, prin dependenţă, în tnecesități interioare.

Ce sfaturi ați recomanda părinților, rudelor, tutelei pentru a preveni comportamentul deviant la copii?
- Să mențină permanent o atitudine deschisă spre comunicare, astfel încît copilul să se poată simți liber în a se exprima, să nu judece copilul sau să-l eticheteze atunci când a greșit;
- Să reducă la maxim timpul în care copilul rămâne nesupravegheat (implicarea în diferite cercuri artistice, sportive, voluntariat);
- Să fie stabilite unele reguli atunci cînd copilul nu este în vizorul adultului;
- Părinții ar trebui să cunoască cine sunt prietenii copilului său, iar pentru a-i cunoaște ar putea să-i invite acasă.

Ce ar trebui de realizat pentru a preveni fenomenul delincvenței juvenile?
- Aplicarea mai multor programe de prevenire a delincvenței juvenile în care să fie implicați atât copii, cât și părinții acestora;
- Informarea părinților despre stilurile parentale existente, particularitățile de dezvoltare a copilului, cînd un comportament anumit este specific vârstei și cînd deja este o abatere de la normă.
- Reducerea timpului pe care copilul îl petrece fără nici un scop, mai ales în perioada vacanțelor. Ar fi de dorit ca în fiecare comunitate pe timp de vară să fie organizate diferite activități cu copii, deschiderea unor tabere cu regim de zi, implicarea copiilor în activități de voluntariat, încadrarea copiilor în niște cercuri de interese etc.
INTERVIU: „Îndemn pentru toți: de la declarații la acțiuni concrete și de la intenții la rezultate practice”