Republica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturii

Practica sovietică de a nega importanța expertizei psihologice judiciare, care se păstrează și astăzi, a determinat lipsa unor cercetări ştiinţifice în domeniul expertizei victimelor torturii, unor metodologii de investigare, a manualelor şi instrucţiunilor de lucru. Se constată, de asemenea, lipsa unor programe de instruire a procurorilor, avocaţilor şi experţilor în domeniul expertizei psihologice a victimelor torturii.

Cel puțin acestea sunt concluziile studiului IRP, ”Expertiza psihologică-judiciară a victimelor torturii în Republica Moldova. Aspecte psihologico-medicale”, care a fost prezentat şi supus dezbaterilor vineri, 18 septembrie, în cadrul unei mese rotunde la Chișinău.

Potrivit studiului, majoritataea victimelor torturii expertizate (72,15%) sunt bărbați cu vârsta între 18 şi 35 de ani (83,8%). De asemenea, au fost depistați 12 (11% din lotul de cercetare) copii victime ale acţiunilor de tortură. Nivelul de educaţie a fost reprezentat cu 61,3% de către persoanele cu studii medii incomplete, ceea ce denotă o vulnerabilitate crescută a acestor persoane privind capacitatea de a-şi apăra drepturile de sine stătător în situaţii judiciare. În mare parte, expertizaţii nu aveau antecedente penale (64%) şi la momentul examinării psihiatrico-psihologice legale nu erau privaţi de libertate (80,2%).

De asemenea, s-a depistat că toţi expertizaţii au relatat că au fost supuşi metodelor fizice de tortură, majoritatea (82%) fiind bătuţi şi supuşi restricţiilor de mobilitate fizică (14%). Datele obţinute mai demonstrează că, pe lângă starea de stres suportată de expertizaţi în urma maltratărilor, se pot adăuga şi sechelele organice cerebrale, care, la rândul lor, deseori sunt cauza tulburărilor organice cerebrale de personalitate şi comportament.

Analizând relatările persoanelor expertizate privind tortura prin metode psihologice, s-a constatat că fiecare al doilea expertizat a fost supus umilirii şi înjosirii demnităţii (cuvinte obscene, înjurături, insulte, batjocură, brutalizare etc.). Aceste acţiuni le-a afectat considerabil autoaprecierea şi le-au cauzat demoralizare, cu urmări nefavorabile pentru starea psihică și capacitatea acestora de a opune rezistenţă la acţiunile agresive. Astfel, în 59 (53%) de cazuri, persoanele prezentau tabloul clinic al unor tulburări la nivel de personalitate, iar la 11 pacienţi (29,7%) a fost stabilită legătura cauzală între acţiunile de tortură şi dezvoltarea maladiei psihice.

Recomandări de a apela la ajutor psihologic în centrele specializate, pentru acordarea asistenţei victimelor acţiunilor violente, au fost oferite în 23 de cazuri (20,7%).

Astfel, datele obţinute indică necesitatea obligatorie de efectuare a examinărilor psihiatrico-psihologice legale complexe în toate cazurile de tortură şi tratamente inumane şi degradante.

Cu toate acestea, potrivit expertului IRP, Igor Dolea, „În Republica Moldova există o problemă legată de efectuarea expertizelor. Legislaţia noastră prevede că expertiza psihologică poate fi făcută doar în cadrul unei instituţii de stat. Totodată, nu avem psihologi acreditaţi care să poată face aceste expertize. Există doar unul, însă expertizele lui nu sunt acceptate de instanţa de judecată pentru că activează într-o instituţie privată”.

La rândul său, Ina Moraru, psiholog, lector superior universitar ULIM, a menționat că psihologi pregătiți în domeniu există, iar Universitatea Liberă Internațională din Moldova, de exemplu, are și un program de master Psihologie Juridică. Nicio instituție juridică, însă, nu este abilitată să licențieze acești specialiști, iar expertizarea stării psihice a victimelor torturii continuă să fie executată în majoritatea cazurilor de specialiști de la instituțiile psihiatrice. Mai mult, Republica Moldova nu dispune de o metodologie recunoscută la nivel național de expertizare a cazurilor de tortură. În acest sens, Ina Moraru a propus ca instituții relevante, precum Procuratura, Ministerul Sănătății, IRP, Centrul Național de Expertiză Judiciară, cu sprijinul specialiștilor în domeniu, să se întrunească pentru a elabora o metodică acceptată de toate părțile.

Printre recomandările importante, discutate în cadrul mesei rotunde, menționăm și includerea experţilor privaţi în comisiile de expertizare, elaborarea unor programe de identificare precoce a victimelor torturii şi relelor tratamente, elaborarea curriculumului şi organizarea cursurilor de instruire pentru reprezentanţii organelor de urmărire penală privind expertiza psihiatrico-psihologică legală, organizarea cursurilor pentru experţii şi specialiştii din cadrul serviciilor de expertiză psihiatrico-legală privind particularităţile metodologice de examinare a victimelor torturii în centrele specializate, elaborarea cercetărilor ştiinţifice, manualelor şi instrumentelor de lucru în domeniul experizelor psihologice etc.

Menţionăm că obiectivul proiectului a fost să contribuie la investigarea eficientă a cazurilor de tortură şi a altor tratamente inumane şi degradante, prin consolidarea instituției expertizei psihologice judiciare a victimelor torturii și altor rele tratamente.

Proiectul “Expertiza psihologică judiciară – instrument eficient în documentarea cazurilor de tortură şi a altor tratamente inumane şi degradante“ a fost implementat de Institutul de Reforme Penale, cu suportul proiectului “Consolidarea capacităţilor naţionale de protejare a celor mai vulnerabile persoane din Republica Moldova de tortură”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.
Republica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturiiRepublica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturii
Republica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturiiRepublica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturiiRepublica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturiiRepublica Moldova, restanțieră la expertizarea psihologică a victimelor torturii