Vasile Cojocaru, un tînăr în vîrstă de 25 de ani din Semeni, trebuie să facă 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. Conform graficului, el munceşte, zi de zi, cîte patru ore. “Le respectă întocmai, este un băiat serios”, spune Victor Grecu, consilier de probaţiune la Biroul de probaţiune din Ungheni.
Pedeapsa i-a fost stabilită pentru un furt. Tînărul a sustras un capac de canalizare, pe care vroia să-l vîndă ulterior şi să-şi facă nişte bani de buzunar. N-a mai făcut bani, în schimb, a “încasat” o pedeapsă. “M-am învăţat minte şi nu am să mai comit aşa ceva pe viitor. Această pedeapsă mă ajută să judec la rece”, spune Vasile Cojocaru.
Pedeapsa i-a fost stabilită pentru un furt. Tînărul a sustras un capac de canalizare, pe care vroia să-l vîndă ulterior şi să-şi facă nişte bani de buzunar. N-a mai făcut bani, în schimb, a “încasat” o pedeapsă. “M-am învăţat minte şi nu am să mai comit aşa ceva pe viitor. Această pedeapsă mă ajută să judec la rece”, spune Vasile Cojocaru.
În cazul muncii comunitare, prin contribuţia adusă societăţii cel pedepsit poate într-un fel să ispăşească paguba produsă şi la partea materială dar şi la acea morală.
Lucrările de salubrizare demarate de autorităţi înainte de sărbători au fost o bună oportunitate de a implica la muncile comunitare persoanele condamnate pentru infracţiuni minore. În unele parcuri sau în apropierea clădirilor publice puteau fi văzuţi maturi sau minori măturând sau văruind copaci. Unii dintre ei executau cele 4 ore pe zi de muncă în folosul comunităţii, stabilite de instanţa de judecată pentru că au comis o infracţiune nu foarte gravă.
Lucrările de salubrizare demarate de autorităţi înainte de sărbători au fost o bună oportunitate de a implica la muncile comunitare persoanele condamnate pentru infracţiuni minore. În unele parcuri sau în apropierea clădirilor publice puteau fi văzuţi maturi sau minori măturând sau văruind copaci. Unii dintre ei executau cele 4 ore pe zi de muncă în folosul comunităţii, stabilite de instanţa de judecată pentru că au comis o infracţiune nu foarte gravă.
Biroul de Probatiune Cahul si-a inceput activitatea in anul 2007, in cadrul proiectului pilot “Reforma sistemului de pedepse penale si promovarea alternativelor la detentie”, implementat de catre Institutul de Reforme Penale. La moment, in cadrul Biroului de Probatiune, Cahul, isi desfasoara activitatea 6 consilieri de probatiune.
Institutul de Refome Penale (IRP) va desfasura in data de 16 decembrie, curent, o masa rotunda cu participarea reprezentantilor Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorilor, procurorilor, factori de decizie din cadrul Oficiului de Probatiune si consilieri de probatiune din regiunea de centru a Moldovei.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, Institutul de Reforme Penale(IRP) a organizat un flashmob cu genericul “Spune DA alternativelor la detenţie”. Acţiunea a avut drept scop promovarea beneficiilor alternativelor la detenţie atît pentru comunitate cît şi pentru persoanele aflate în conflict cu legea. Pentru o mai bună vizibilitate a mesajului, flashmob-ul s-a desfăşurat concomitent, în aceeaş formulă, în trei localităţi ale ţării: Chişinău, Bălţi şi Cahul în parteneriat cu Centrele de Justiţie Comunitară din aceste regiuni.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, Institutul de Reforme Penale, organizează un flashmob cu genericul “Spune DA alternativelor la detenţie”. Acţiunea are drept scop de a promova beneficiile alternativelor la detenţie pentru persoanele aflate în conflict cu legea şi pentru comunitate.
Evenimentul va avea loc în data de 10 decembrie, curent, ora 13.00, concomitent în Chişinău, Bălţi şi Cahul.
Evenimentul va avea loc în data de 10 decembrie, curent, ora 13.00, concomitent în Chişinău, Bălţi şi Cahul.
Institutul de Reforme Penale (IRP) a incheiat prima etapa a monitorizarii serviciului de probatiune din Moldova, care s-a desfasurat in perioada septembrie – noiembrie, curent si a vizat toate raioanele republicii. Procesul de monitorizare a inclus aplicarea a 567 de chestionare judecatorilor, procurorilor, administratiei publice locale, consilierilor de probatiune, precum si publicului larg. Au fost vizati si beneficiarii acestui serviciu, printre care copii aflati in conflict cu legea, persoanele condamnate la munca neremunerata si persoanele eliberate inainte de termen din locurile de detentie. Scopul monitorizarii consta in elucidarea situatiei reale din domeniu, identificarea lacunelor si formularea recomandarilor pentru consolidarea capacitatii serviciului de probatiune la noi in tara.
In perioada 25-29 ianuarie s-a desfasurat primul atelier de lucru privind colaborarea si interactiunea in domeniul sanctiunilor comunitare.
Astfel, expertii din Olanda, Sjeng Lamers si Jos Peters, au efectuat o vizita de studiu la Judecatoria sectorului Buiucani si Comisariatul General de Politie, dupa care, insotiti de seful Directiei probatiune, Vladimir Popa au vizitat serviciile de probatiune din cadrul Oficiilor de executare Centru si Botanica, unde au intretinut discutii cu consilierii de probatiune, sefii oficiilor si s-au familiarizat cu conditiile de lucru.
Astfel, expertii din Olanda, Sjeng Lamers si Jos Peters, au efectuat o vizita de studiu la Judecatoria sectorului Buiucani si Comisariatul General de Politie, dupa care, insotiti de seful Directiei probatiune, Vladimir Popa au vizitat serviciile de probatiune din cadrul Oficiilor de executare Centru si Botanica, unde au intretinut discutii cu consilierii de probatiune, sefii oficiilor si s-au familiarizat cu conditiile de lucru.
«Pe parcursul a cinci ani si-au ispasit pedeapsa prin munca neremunerata in folosul comunitatii circa trei mii persoane. Daca in 2004, primul an de aplicarea a acestei alternative la detentie, au beneficiat numai 80 persoane, atunci cu fiecare an s-a observat o creştere a numarului acestor cazuri pe fonul descresterii cazurilor aplicarii pedepselor privative de libertate», a mentionat Vladimir Popa, seful Directiei Probatiune din cadrul Departamentului de executare (Ministerului Justitiei) in cadrul seminarului «Implementarea alternativelor la detentie in Republica Moldova», desfasurat la 11 septembrie.
Dupa introducerea in noul Cod Penal al RM, pedeapsa cu munca neremunerata in folosul comunitatii a fost aplicata de la inceputul anului 2004 in baza unui proiect pilot al IRP in cateva localitati din Republica: Chisinau, Ungheni, Nisporeni si ulterior extinsa pe intreg teritoriul tarii.
Incepind cu anul 2002, IRP a elaborat mecanismul de implementare a acestei pedepse si a desfasurat o ampla campanie de informare si instruire privind specificul muncii comunitare.
Incepind cu anul 2002, IRP a elaborat mecanismul de implementare a acestei pedepse si a desfasurat o ampla campanie de informare si instruire privind specificul muncii comunitare.