Implementarea eficienta a sanctiunilor nonprivative de libertate
Institutul de Reforme Penale (IRP) a incheiat prima etapa a monitorizarii serviciului de probatiune din Moldova, care s-a desfasurat in perioada septembrie – noiembrie, curent si a vizat toate raioanele republicii. Procesul de monitorizare a inclus aplicarea a 567 de chestionare judecatorilor, procurorilor, administratiei publice locale, consilierilor de probatiune, precum si publicului larg. Au fost vizati si beneficiarii acestui serviciu, printre care copii aflati in conflict cu legea, persoanele condamnate la munca neremunerata si persoanele eliberate inainte de termen din locurile de detentie. Scopul monitorizarii consta in elucidarea situatiei reale din domeniu, identificarea lacunelor si formularea recomandarilor pentru consolidarea capacitatii serviciului de probatiune la noi in tara.
Un fapt pozitiv, observat din raspunsurile persoanelor condamnate la munca neremunerata in beneficiul comunitatii, este atitudinea respectuoasa, de sustinere, pe alocuri neutra a oamenilor din comunitate fata de acestia. Aceste constatari indica faptul ca implicarea comunitatii in reeducarea persoanelor in conflict cu legea este benefica si ar putea sa aiba mai mare success decit se pare la prima vedere. Reintegrarea reusita a condamnatilor tine si de relatiile lor cu familia. Astfel, 45% din condamnati considera ca mentinerea relatiilor bune cu familia constituie un factor ce ar contribui la reintegrarea lor in comunitate.
Se remarca faptul ca 52% din reprezentantii opiniei publice si membri ai comunitatii cunosc putin sau deloc despre activitatea serviciului de probatiune, fapt ce constituie indicatorul unei probleme de prima importanta intrucit, de implicarea comunitatii depinde reintegrarea sociala a persoanelor aflate in conflict cu legea. Printre problemele identificate in aceasta etapa a monitorizarii, se enumera si lipsa unei colaborari a structurilor guvernamentale si neguvernamentale cu serviciul de probatiune; slaba implicare a Administratiei Publice Locale la nivel de executare a muncii neremunerate in folosul comunitatii si neinteresul organelor de drept asupra necesitatii solicitarii si aplicarii referatelor de evaluare psihosociala a personalitatii faptuitorului in cazurile cu minori.
Rezultatele monitorizarii vor fi inglobate intr-un raport si prezentate in cadrul a doua mese rotunde in Chisinau si Balti, cu participarea actorilor justitiei penale, consilierilor de probatiune si APL. De asmenea, expertii IRP vor formula o serie de recomandari in vederea eficientizarii activitatii serviciului de probatiune.
Activitatea data este desfasurata in cadrul proiectului “Consolidarea implementarii alternativelor la detentie in Republica Molodova” implementat de catre Institutul de Reforme Penale cu suportul Open Society Institute, Budapesta.
Reamintim ca probatiunea este un complex de activitati de evaluare, consiliere psihosociala si supraveghere in comunitate a persoanei aflate in conflict cu legea cu scopul de a o reintegra in societate si de a proteja societatea de riscul recidivei. In R. Moldova bazele probatiunii au fost puse in anul 2002 de catre IRP, cu sprijinul partenerilor de implementare. Cadrul legal a fost consolidat in 2008, prin adoptarea Legii cu privire la probatiune.
Un fapt pozitiv, observat din raspunsurile persoanelor condamnate la munca neremunerata in beneficiul comunitatii, este atitudinea respectuoasa, de sustinere, pe alocuri neutra a oamenilor din comunitate fata de acestia. Aceste constatari indica faptul ca implicarea comunitatii in reeducarea persoanelor in conflict cu legea este benefica si ar putea sa aiba mai mare success decit se pare la prima vedere. Reintegrarea reusita a condamnatilor tine si de relatiile lor cu familia. Astfel, 45% din condamnati considera ca mentinerea relatiilor bune cu familia constituie un factor ce ar contribui la reintegrarea lor in comunitate.
Se remarca faptul ca 52% din reprezentantii opiniei publice si membri ai comunitatii cunosc putin sau deloc despre activitatea serviciului de probatiune, fapt ce constituie indicatorul unei probleme de prima importanta intrucit, de implicarea comunitatii depinde reintegrarea sociala a persoanelor aflate in conflict cu legea. Printre problemele identificate in aceasta etapa a monitorizarii, se enumera si lipsa unei colaborari a structurilor guvernamentale si neguvernamentale cu serviciul de probatiune; slaba implicare a Administratiei Publice Locale la nivel de executare a muncii neremunerate in folosul comunitatii si neinteresul organelor de drept asupra necesitatii solicitarii si aplicarii referatelor de evaluare psihosociala a personalitatii faptuitorului in cazurile cu minori.
Rezultatele monitorizarii vor fi inglobate intr-un raport si prezentate in cadrul a doua mese rotunde in Chisinau si Balti, cu participarea actorilor justitiei penale, consilierilor de probatiune si APL. De asmenea, expertii IRP vor formula o serie de recomandari in vederea eficientizarii activitatii serviciului de probatiune.
Activitatea data este desfasurata in cadrul proiectului “Consolidarea implementarii alternativelor la detentie in Republica Molodova” implementat de catre Institutul de Reforme Penale cu suportul Open Society Institute, Budapesta.
Reamintim ca probatiunea este un complex de activitati de evaluare, consiliere psihosociala si supraveghere in comunitate a persoanei aflate in conflict cu legea cu scopul de a o reintegra in societate si de a proteja societatea de riscul recidivei. In R. Moldova bazele probatiunii au fost puse in anul 2002 de catre IRP, cu sprijinul partenerilor de implementare. Cadrul legal a fost consolidat in 2008, prin adoptarea Legii cu privire la probatiune.