Institutul de Reforme Penale (IRP) inițiază efectuarea unei cercetări în domeniul sistemului medierii garantate de stat.

Aplicarea detenției în general și a detenției preventive, în special, râmâne în continuare afectată de așa numitul sindrom „Gulag”, ce nu a dispărut odată cu sistemul sovietic de justiției penală. Acest sindrom se manifestă printr-o predilecție nemotivată sau chiar susținere a aplicării detenției oricând, dar și a indiferenței totale față de persoanele care au fost private de libertate.

Directorul Institutului de Reforme Penale, Victor Zaharia, a fost ales în calitate de membru pentru Subcomitetul ONU privind prevenirea torturii şi alte pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante (SPT).
Alegerile au avut loc în data de 25 octombrie 2012, la Geneva, în cadrul celei de-a 4-a reuniuni a statelor membre la Protocolul Opţional la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Institutul de Reforme Penale a participat în calitate de partener la conferința „Consolidarea cadrului instituţional de investigare şi urmărire penală a alegaţiilor de tortură şi rele tratamente„ organizată săptămîna trecuta la Chișinău de către Atlasul Torturii. La conferință au participat reprezentanți ai diferitor instituții relevante domeniului din Moldova precum ONG-uri, instituții de stat, experți din cadrul Institutului Ludwig Boltzman din Austria și din partea Ambasadei Austriei în Moldova.

La solicitarea proiectului PNUD -Moldova „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, au fost examinate prevederile actuale ale Codului de Procedură Penală şi propunerile de modificare a Codului de Procedură Penală în vederea formulării şi argumentării includerii în legislaţie a unor prevederi care ar consolida cadrul normativ juridic de prevenire şi combatere a torturii şi impunităţii pentru actele de tortură.

"Despite the fact that torture constitutes one of the most brutal attacks on human dignity and one of the most serious human rights violations, and notwithstanding the absolute nature of the prohibition of torture and ill-treatment even in the most exceptional circumstances, such as war, internal disturbances and terrorism, torture and ill-treatment are widespread practices in the majority of the countries on our planet. Almost no society is immune against torture, but in many societies torture is practiced systematically, both in fighting ordinary crime and in combating terrorism, extremism or similar politically motivated offences."

În data de 24 – 25 ianuarie, curent, s-a desfășurat un atelier de lucru cu genericul "Modificările la Codul de Procedură Penală şi Codul penal al Republicii Moldova referitor la interzicerea şi combaterea torturii şi altor rele tratamente". Atelerul a fost organizat de Atlasul Torturii, Institutul de Reforme Penale și Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu participarea reprezentanților din diferite medii insituționale și profesionale.

Experţii Institutului de Reforme Penale au elaborat un set de propuneri pentru Planul de acţiuni privitor la implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei din RM, pentru anii 2011-2016. Recomandările vizează o serie de mai multe îmbunătăţiri a legislaţiei procesual penale, fortificarea mecanismelor de răspundere disciplinară a participanţilor la procesul judiciar, consolidarea sistemului de probaţiune, precum şi asigurarea specializării justiţiei pentru copii din ţara noastră. În propunerile reprezentanţilor IRP au fost incluse şi propuneri privitor la consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor infracţiunilor şi în special a copiilor victime.

Pornind de la problemele majore constatate, exigenţele actelor internaţionale şi bunele practici în domeniu, reforma sectorului justiţiei, ca un imperativ al timpului, urmează a fi una complexă şi coerentă. Domeniile de intervenţie – pilonii, sunt pertinenţi şi suficient de prioritizaţi pentru o reformă efectivă a sectorului justiţiei. Datorită, probabil, termenelor restrânse de elaborare a proiectului Strategiei de reforme a sectorului justiţiei (SRSJ), unii termeni din partea justificativă sunt utilizaţi cu semnificaţie echivocă. Aceasta însă nu diminuează din valoarea de document strategic.

I. Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (Monitor, 1995, nr. 58, art. 41), cu modificările ulterioare,
1. La art. 13, al. (2) cuvântul „administrativă” urmează a fi substituit cu cuvântul „contravenţională.
2. La art. 22, se propune suplinirea cu 2 alineate noi. Totodată, al. (4) propoziţia „În cazuri excepţionale şi doar în condiţiile situaţiei economico-financiare precare a statului, Parlamentul poate revizui suma mijloacelor bugetare alocate pentru activitatea Curţii Supreme de Justiţie.” crează premize/temei legal pentru eventuale presiuni asupra Curţii Supreme de Justiţie.