Institutul de Refome Penale (IRP) a desfăşurat în data de 16 şi 17 decembrie, curent, două mese rotunde în Chişinău şi Bălţi, cu participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorilor, procurorilor, factori de decizie din cadrul Oficiului de Probaţiune şi consilieri de probaţiune din regiunea de centru şi nord a Moldovei.

În cadrul evenimentelor au fost prezentate rezultatele monitorizării trimestriale a activităţii Serviciului de Probaţiune, de pe întreg teritoriul republicii. Victor Zaharia, director şi expert IRP, a pus în discuţie modul de organizare, colaborare şi vizibilitate a Serviciului de Probaţiune din Moldova. La capitolul vizibilitate, conform rezultatelor monitorizării, 79% din membrii comunităţii cunosc sumar, puţin sau deloc despre activitatea Serviciului de Probaţiune. În rîndul procurorilor şi judecătorilor doar 55% din respondenţi cunosc bine sau foarte bine despre activitatea acestui serviciu. A fost monitorizată şi munca consilierilor de probaţiune. În cadrul meselor rotunde, accentul a fost pus pe nivelul de confidenţialitate acordat beneficiarilor serviciului. Conform rezultatelor, în cadrul unei întrevederi planificate cu beneficiarul, doar 44% din consilierii de probaţiune, discută cu acesta în condiţii de confidenţialitate; 56% fac acest lucru în prezenţa colegilor de lucru.

V.Zaharia a prezentat şi recomandările formulate de către experţii IRP, realizarea cărora ar putea eficientiza nivelul de vizibilitate şi colaborare al serviciului. S-au accentuat recomandările a căror realizare nu necesită mari cheltuieli, precum:

elaborarea de către Oficiul Central de Probaţiune a unei strategii de comunicare cu publicul şi cu partenerii săi de activitate şi transmiterea unui mesaj clar despre necesitatea şi avantajele implicării comunitare în desfăşurarea activităţilor de probaţiune;
cooperarea cu mass-media centrală şi locală privind mediatizarea bunelor practici de probaţiune;
desfăşurarea regulată a întrunirilor cu implicarea serviciului de probaţiune, reprezentanţilor APL şi din cadrul sistemului de justiţie, în domeniul securităţii şi ordinii comunitare.
Vasile Rotaru, expert IRP, a pus în discuţie modul de colaborare a serviciului de probaţiune cu procurorii şi judecătorii. Conform datelor rezultate în urma monitorizării, 35% din procurori şi judecători apreciază colaborarea lor cu serviciul de probaţiune ca nesatisfăcătoare sau inexistentă.

Despre activitatea consilierilor de probaţiune la etapa presentinţială şi sentinţială a vorbit expertul Vladimir Popa. Un accent separat a fost pus pe necesitatea solicitării şi aplicării de către organele de drept a referatelor de evaluare psihosocială a personalităţii făptuitorului în cazurile cu minori. Rezultatele monitorizării arată că 61% din procurori consideră necesară întocmirea unui referat psihosocial. Totuşi, 39% din respondenţi au indicat că referatul de evaluare psihosocială nu ar trebui să fie întocmit niciodată sau, arareori, chiar dacă legea prevede în mod obligatoriu întocmirea acestuia în cazurile cu minori. Expertul a evidenţiat aspectele ce ar trebui îmbunătăţite privind modul de implementare a sancţiunilor comunitare. În final, s-au specificat recomandările formulate de experţii IRP şi s-a discutat cu privire la sugestiile venite din partea consilierilor de probaţiune şi a procurorilor.

Mesele rotunde au fost desfăşurate în cadrul proiectului “Consolidarea implementării alternativelor la detenţie în Republica Molodova”, implementat de către IRP cu suportul Open Society Institute, Budapesta.