Consilierii de probatiune vor avea un suport teoretic in lucrul cu persoanele condamnate la pedepse nonprivative de libertate

Vineri, în cadrul unei conferinte de presă, a fost lansat manualul consilierului de probațiune. Lucrarea a fost concepută pornind de la necesitatea elaborării pentru consilierii de probațiune a unui instrument care să servească drept suport atît teoretic, cît și practic adus în concordanță cu normele juridice în vigoare, noile instrumente implementate în probațiune, utilizarea căruia să contribuie la eficientizarea activității Serviciului de probațiune și la îmbunătăţirea calității lucrului efectuat.

Conținutul lucrării relevă în detalii specificul tipurilor de probațiune existente: presentențială, sentențială în comunitate, postpenitenciară (intervenția). Fiecăruia în parte îi sunt dedicate capitole în care autorii descriu metodele și tehnicile de lucru la o etapă anumită, abordările potrivite, sarcinile propuse pentru realizare de către consilierul de probațiune - desfăşurarea primelor activităţi de evaluare, de asistenţă şi consiliere psihosocială a persoanei aflate în sistemul de justiţie în faza presentențială, executarea pedepsei aplicate de către instanța de judecată și, respectiv, reintegrarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenție. În același timp, paginile lucrării oferă consilierului de probațiune modele de acte întocmite zilnic de către acesta, de exemplu: dispoziții, angajamente, fișe de control etc. Prin urmare, manualul contribuie la realizarea unui alt obiectiv major - uniformizarea practicilor de lucru la nivelul întregii republici și asigurarea respectării drepturilor persoanelor condamnate în comunitate.

Cu egală atenție sunt tratate aspectele ce țin de activitatea propriu-zisă a consilierului de probațiune angajat să întreprindă măsuri în scopul diminuării recidivei, dar și cele referitoare la importanța consolidării eforturilor cu un șir de actori comunitari, organizaţii non-guvernamentale, familie etc., în procesul de prevenire a infracțiunii și sporirii siguranței sociale. Pentru facilitarea stabilirii unor parteneriate durabile și funcționale, autorii lucrării pun la dispoziție o listă amplă conținînd informații despre un șir de instituții serviciile cărora, tangențial, cuprind ariile de asistare a beneficiarilor din categoria de persoane ce se încadrează în rîndul subiecților probațiunii. Conținutul actelor internaționale, pe segmentul stabilirii relațiilor de parteneriat incluse în text, vin să susțină necesitatea punerii unui accent sporit pe stabilirea și/sau fortificarea relațiilor de colaborare dintre Serviciul probațiune și instituțiile din comunitate ce pot contribui la realizarea sarcinilor sistemului de probațiune.

Dacă în anul 2006 numărul persoanelor aflate în supraveghere era de 17.325, în 2011 numărul lor a scăzut la 14.102. Aceeași tendință de descreștere s-a înregistrat și în cazul minorilor, de la 1.470 în 2007 la doar 416 în anul 2011, ceea ce înseamnă că aplicarea pedepselor nonprivative de libertate a avut un impact pozitiv asupra societății. Datele statistice indică că numărul referatelor presentențiale de evaluare psihosocială a crescut în mod substanțial de la 283 în 2009 la 664 în 2011.
Probaţiunea este un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere în comunitate a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în societate şi de a proteja comunitatea de riscul recidivei. Diversitatea activităţilor de probaţiune servesc unui dublu scop – pe de o parte protecţia comunităţii prin monitorizare continuă a comportamentului infractorului şi pe de altă parte reintegrarea socială a acestuia.