Elaborarea Codului Deontologic al Mediatorului

In perioada martie – mai a fost elaborat codul deontologic al mediatorului din Republica Moldova. Acest cod etic a fost elaborat de un grup de experti din a carui componenta au facut parte:

1. Maria Postoico – Presedintele Comisiei pentru Numiri si Imunitati
2. Igor Serbinov – Seful Sectiei Judiciar Penala, Procuratura Generala
3. Veaceslav Mirza – Seful Sectiei Promulgare a Serviciului Acte ale Presedintelui
4. Gheorghe Amihalachioaie – Presedintele Baroului de Avocati al Republicii Moldova.

In cadrul sedintelor s-a discutat despre necesitatea ca prezentul Cod sa prezinte un ghid practic pentru mediatori in procesul de mediere. Codul trebuie sa fie un act de completare a Legii cu privire la Mediere.

In cazul Principiilor generale care sunt stipulate in lege, in Cod acestea sunt dezvaluite pentru a facilita aplicarea lor in practica.

Intreg continutul Codului este o abordare a procesului medierii din punctul de vedere al mediatorului, ceea ce inseamna ca toate punctele se vor referi la comportamentul, actiunile mediatorului, si doar ale lui pe tot parcursul procesului de mediere.

Codul este alcatuit din sapte parti:
I. Preambul – in acest compartiment sunt prezentate notiunile de baza ale medierii, incluzând ti beneficiile acesteia. Definitia operationala a Codului este: medierea este un proces prin care victima si infractorul au posibilitatea, in circumstante sigure si aflate sub control, de a se concilia fiind asistate de mediator.
II. Principii Generale – principiul liberului consimtamânt, principiul impartialitatii mediatorului, principiul neutralitatii, prncipiul acceptarii, principiul confidentialitatii – sunt acele principii generale pe care le reglementeaza Codul deontologic al mediatorului.
III. Standarde de etica personala a mediatorului – in acest capitol sunt abordate asa calitati indespensabile mediatorului cum ar fi: toleranta, onestitatea, respect, rabdare etc. De asemenea sunt enuntate câteva cerinte in ceea ce priveste instruirea si formarea mediatorului cum ar fi de exemplu faptul ca mediatorul trebuie sa stie sa-si evalueze capacitatile si abilitatile de mediere si de a imbogati permanent cunostintele si insemnatatea procesului de mediere.
IV. Standarde ale procesului medierii – in capitolul dat sunt relevate aspectele procesuale ce tin de: calitatea procesului de mediere, selectarea cazurilor pentru mediere, dezvaluirea informatiilor necesare partilor, sedinta de pre-mediere, sedinta de mediere si incetarea procesului de mediere. Ideea ce ghideaza acest capitol este ca mediatorul trebuie sa dezvaluie partilor toate informatiile in ceea ce priveste procesul de mediere, care sunt drepturile si obligatiile reciproce, caracterul volitiv al medierii si ca solutiile parvin de la parti si nu de la mediator.
V. Standarde de etica organizationala – acest compartiment tine de standarde etice in ceea ce priveste ralatia mediatorului cu partile, colaborarea cu mediatori precum si cu alti profesionisti, relatia cu mass-media si activitati de publicitate ale serviciilor de mediere.
VI. Respectarea Codului Deontologic – mediatorul este obigat sa respecte prevederile codului Deontologic si nerespectarea acestuia duce la atentionarea personala, sesizarea institutiei de care a fost acreditat mediatorul, aducerea la cunostinta intregii comunitati profesionale si chiar lipsirea de licenta.
VII. Dispozitii finale

Codul constituie un instrument pentru asistenta informationala a mediatorilor si contine principiile si valorile fundamentale, obligatorii in legatura cu exercitiul drepturilor si datoriilor mediatorului.