Drepturile persoanei in probatoriul penal. Conceptul promovării elementului privat

Drepturile persoanei in probatoriul penal. Conceptul promovării elementului privat Demnitatea umana este nucleul activității procesuale. Persoana se manifesta nu doar ca o fiinţa biologica – demnitatea umana constituind o valoare primordială care include aspecte obiective şi subiective. Cele obiective caracterizează demnitatea ca o valoare independenta de particularități ale persoanei ca un tot unitar de calități morale si fi zice. Cele subiective exprima conștientizarea de către individ a importantei sale ca om în general, ca persoana concreta. În probatoriul penal nu este admisibil a se face o diferențiere intre persoane după anumite calități morale sau fizice.

Actualmente persoana este un subiect si al dreptului international. Un deziderat important in asigurarea realizării conceptului drepturilor omului consta in aplicabilitatea directa si in supremația normelor internaționale in procedura penala. Un impact determinant asupra drepturilor omului il exercita Convenția Europeana a Drepturilor Omului. Potrivit principiului subsidiaritatii, garantarea drepturilor consacrate de Convenție, care presupune atat respectarea lor de catre autoritățile naționale, cât şi înlăturarea consecințelor eventualelor încălcări suferite de titularii lor, trebuie sa fi e asigurata, in primul rând, de fi ecare stat contractant. În același timp, ca regula generala, normele juridice internaționale privitor la protecția drepturilor omului au aplicabilitate directa in dreptul intern. Prevederile Convenției si ale protocoalelor sale adiționale nu pot fi interpretate si aplicate in mod corect decat prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, alcătuind împreuna un bloc de convenționalitate.

Jurisprudența Curții Europene este parte componenta a sistemului național de drept al Republicii Moldova având forța constituțională și supra legislativa, reprezentând autoritatea de lucru interpretat.

Garanțiile procesuale sunt atât anumite mijloace de ocrotire a drepturilor incluse în categoria garanțiilor și în activitatea organelor de urmărire penala și a instantelor de judecata, cat si in cea a aparatorului. Drepturile subiective ale acuzatului nu înseamna nimic altceva decât posibilitatea si libertatea de a proceda in asa fel, cum determina normele de drept. Dar aceasta nu este suficient pentru ca acuzatul sa poată beneficia în toate cazurile de drepturile sale, îndeosebi când apar obstacole în realizarea acestora

Igor DOLEA,
doctor habilitat, prof.universitar
Catedra Drept Procesual Penal şi Criminalistica
Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova

Drepturile persoanei in probatoriul penal. Conceptul promovării elementului privat