Mecanismul de dejudiciarizare în Republica Moldova
În ultimii ani în Republica Moldova au fost lansate mai multe iniţiative de reformă. O parte considerabilă dintre acestea au vizat sistemul tradiţional de justiţie. Astfel, au fost efectuate studii, modificate acte normative, elaborate programe de instruire şi pregătiţi specialiştii care interacţionează cu copiii în conflict cu legea, a fost promovată specializarea acestora , a fost lansat şi continuă a fi promovat un program de dejudiciarizare , în cadrul şedinţelor de judecată copiii sunt trataţi mai prietenos , alternativele la detenţie, precum munca în folosul comunităţii şi probaţiunea sunt parte a reacţiei la delincvenţa juvenilă . Cu toaste acestea, răspunsul la fenomenul delincvenţei juvenile continuă să necesite o abordare mai amplă, în baza unei strategii integrate care ia în calcul prevenţia, măsurile extrajudiciare şi judiciare de reacţionare şi reabilitarea, integrarea şi reinserţia socială a copiilor în conflict cu legea.
Studiul „Fenomenul delincvenţei juvenile în Republica Moldova” , realizat de către Institutul de Reforme Penale în anul 2011 arată clar care sunt factorii determinanţi ai delincvenţei juvenile în Republica Moldova (în special: absenţa unuia sau ambilor părinţi, starea materială precară a familiei, dezorganizarea familiei, carenţele educative şi afective din familie, influienţa mediului (prietenii), desfrâul social (consumul de alcool şi droguri etc.), condiţiile proaste de trai, abandonul şcolar, lipsa protecţiei sociale adecvate din partea statului, influenţa negativă a mass-media etc.) şi ce modalităţi sociojuridice de control şi de diminuare a acesteia sunt utilizate.
Pentru a contribui la dezvoltarea unor practici noi de reacţionare la delincvenţa juvenilă, în anul 2012 Institutul de Reforme Penale a iniţiat Proiectul „O mai bună protecţie a copiilor în sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Dejudiciarizarea cauzelor penale”, implementat în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF-Moldova. În cadrul Proiectului au fost elaborate instrumentele de lucru şi recomandările metodice pentru identificarea şi protecţia copiilor în conflict cu legea şi a celor sub vârsta răspunderii penale, fiind reflectate în 7 publicaţii ale IRP; au fost instruiţi 496 de specialişti care lucrează cu şi pentru copiii în contact cu sistemul de justiţie; a fost facilitată cooperarea dintre instituţii la nivel local în mun.Bălţi, r-nele Ungheni, Orhei, Căuşeni şi Leova prin crearea unor grupuri de lucru locale care au avut permanent în vizorul lor problema delincvenţei juvenile şi răspunsul instituţiilor publice la această problemă; au fost revizuite unele categorii de servicii de suport pentru copiii în conflict cu legea şi cei sub vârsta răspunderii penale şi au fost create servicii noi în 5 raioane; au fost monitorizate 705 şedinţe de judecare a 240 de cauze penale ce implicau copii în conflict cu legea, copii victimă sau martori ai infracţiunii ; opinia publică generală şi factorii de decizie au fost cu regularitate informaţi şi sensibilizaţi prin materiale publicitare (pliante, broşuri, calendare, spoturi publicitare), dar şi mese rotunde şi conferinţe.
Pe parcursul a 28 luni de implementare a Proiectului (septembrie 2012 – decembrie 2014) în mun. Bălţi, r-nele Ungheni, Orhei, Căuşeni şi Leova au fost dezvoltate mai multe practici pozitive, fiind identificate şi anumite constrângeri de activitate a sistemului de justiţie şi a instituţiilor de protecţie a copilului atunci când se încerca a exclude cât de curând posibil copilul din sistemul traditional de justiţie. Prezentul Raport are misiunea de a prezenta şi reflecta asupra practicilor pozitive înregistrate, dar şi asupra limitărilor şi barierelor în activitate, aşa încât în perioada următoare să fie posibil de a întreprinde măsuri legislative, administrative şi judiciare privind promovarea la nivel naţional a dejudiciarizării în cauzele penale cu implicarea copiilor în conflict cu legea.
Victor ZAHARIA,
Director IRP
Mecanismul de dejudiciarizare în Republica Moldova
Studiul „Fenomenul delincvenţei juvenile în Republica Moldova” , realizat de către Institutul de Reforme Penale în anul 2011 arată clar care sunt factorii determinanţi ai delincvenţei juvenile în Republica Moldova (în special: absenţa unuia sau ambilor părinţi, starea materială precară a familiei, dezorganizarea familiei, carenţele educative şi afective din familie, influienţa mediului (prietenii), desfrâul social (consumul de alcool şi droguri etc.), condiţiile proaste de trai, abandonul şcolar, lipsa protecţiei sociale adecvate din partea statului, influenţa negativă a mass-media etc.) şi ce modalităţi sociojuridice de control şi de diminuare a acesteia sunt utilizate.
Pentru a contribui la dezvoltarea unor practici noi de reacţionare la delincvenţa juvenilă, în anul 2012 Institutul de Reforme Penale a iniţiat Proiectul „O mai bună protecţie a copiilor în sistemul de justiţie al Republicii Moldova. Dejudiciarizarea cauzelor penale”, implementat în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF-Moldova. În cadrul Proiectului au fost elaborate instrumentele de lucru şi recomandările metodice pentru identificarea şi protecţia copiilor în conflict cu legea şi a celor sub vârsta răspunderii penale, fiind reflectate în 7 publicaţii ale IRP; au fost instruiţi 496 de specialişti care lucrează cu şi pentru copiii în contact cu sistemul de justiţie; a fost facilitată cooperarea dintre instituţii la nivel local în mun.Bălţi, r-nele Ungheni, Orhei, Căuşeni şi Leova prin crearea unor grupuri de lucru locale care au avut permanent în vizorul lor problema delincvenţei juvenile şi răspunsul instituţiilor publice la această problemă; au fost revizuite unele categorii de servicii de suport pentru copiii în conflict cu legea şi cei sub vârsta răspunderii penale şi au fost create servicii noi în 5 raioane; au fost monitorizate 705 şedinţe de judecare a 240 de cauze penale ce implicau copii în conflict cu legea, copii victimă sau martori ai infracţiunii ; opinia publică generală şi factorii de decizie au fost cu regularitate informaţi şi sensibilizaţi prin materiale publicitare (pliante, broşuri, calendare, spoturi publicitare), dar şi mese rotunde şi conferinţe.
Pe parcursul a 28 luni de implementare a Proiectului (septembrie 2012 – decembrie 2014) în mun. Bălţi, r-nele Ungheni, Orhei, Căuşeni şi Leova au fost dezvoltate mai multe practici pozitive, fiind identificate şi anumite constrângeri de activitate a sistemului de justiţie şi a instituţiilor de protecţie a copilului atunci când se încerca a exclude cât de curând posibil copilul din sistemul traditional de justiţie. Prezentul Raport are misiunea de a prezenta şi reflecta asupra practicilor pozitive înregistrate, dar şi asupra limitărilor şi barierelor în activitate, aşa încât în perioada următoare să fie posibil de a întreprinde măsuri legislative, administrative şi judiciare privind promovarea la nivel naţional a dejudiciarizării în cauzele penale cu implicarea copiilor în conflict cu legea.
Victor ZAHARIA,
Director IRP
Mecanismul de dejudiciarizare în Republica Moldova