Numărul mare de detenții preventive în Republica Moldova este datorat și unor interpretări incorecte a normelor procesual penale. De asemenea, sunt dese cazuri când nu se motivează imposibilitatea aplicării măsurilor preventive neprivative de libertate. Frecvente sunt cazurile de încălcare a dreptului învinuitului la ședința publică sau de a prezenta probele în apărare în cadrul examinării demersului de aplicare. Practic este la nivelul zero cazurile de aplicare a liberării provizorii pe cauțiune din motivul lipsei unor instrumente juridice clare, etc.

Acestea sunt câteva concluzii preliminare ale Cercetării empirice elaborate de către Institutul de Reforme Penale (IRP) privind măsurile de detenție preventivă și alternativele acestora. Cercetarea a fost elaborată în perioada noiembrie 2019 – mai 2020. Cercetarea empirică a avut ca scop constatarea opiniei actorilor de justiției în materia arestărilor preventive și a alternativelor la arestare. În urma realizării cercetării se constată unele lucruri mai alarmante în ceea ce privește modul de constatare și probare a bănuielii rezonabile și a riscurilor care stau la baza aplicării arestării.

Aspectele principale ale cercetării au fost puse în discuție în cadrul a 3 mese rotunde organizate on-line în perioada 10-12 iunie 2020. În cadrul evenimentelor au participat peste 60 de persoane - cadre didactice din cadrul a 3 universități (Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat ,,B.P. Hasdeu” din Cahul) doctoranzi, judecători, avocați, procurori, reprezentanți ai societății civile ce activează în regiunile Nord (Bălți), Centru (Chișinău) și Sud (Cahul).

Directorul de proiect IRP, Ceslav Panico, a prezentat contextul în care este desfășurată Cercetarea și care sunt pași următori în vederea valorificării concluziilor și recomandărilor studiului.

Experți IRP implicați în elaborarea cercetării – prof. Igor Dolea (lider de echipă, director IRP), Dumitru Roman (conf. universitar, USM), Vitalie Rusu (conf.universitar, USAB) și Oxana Ciudin (asist. universitar, USC) au prezentat raționamentul studiului, metodologia și instrumentele folosite în vedere desfășurări studiului, procesul de elaborare și interacțiune cu actorii justiției.

De asemenea, experții au prezentat practicile, opiniile actorilor justiției și concluziile preliminare privind: condițiile substanțiale de aplicare a arestării preventive, aspectele procedurale la înaintarea demersului, examinarea demersului cu privire la aplicarea arestării preventive, motivarea soluției de aplicare a arestării, prelungirea termenului de arestare preventivă, arestarea la domiciliu, liberarea provizorie.

În a doua parte a evenimentelor participanții au adresat întrebări și au venit cu sugestii relevante asupra Cercetării. Propuneri ce vor fi luate în calcul de către experți în procesul de definitivare a studiului.

În perioada septembrie-octombrie 2020, urmează a fi organizată de către IRP o conferință națională de prezentare a Cercetării, la care vor fi invitații factorii de decizie, practicienii, cadrele didactice și alți actori importanți din domeniul justiției/drepturilor omului, pentru a discuta și găsi soluții în mod participativ privind îmbunătățirea situației în domeniul arestării și a alternativelor acesteia.

Activitatea este desfășurată în cadrul proiectului „Respectarea drepturilor omului în procesul de aplicare a măsurilor preventive restrictive de libertate”, implementat de Institutul de Reforme Penale (IRP) cu sprijinul Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundaţiei Soros-Moldova.