Republica Moldova si fenomenul migratiei in contextulextinderii UE

Desprinderea de fosta URSS in 1991 si accederea la independenta a Republicii Moldova a afectat nu doar raporturile politice ale acesteia cu fosta metropola, ci in primul rind cele economice, la cea data puternic interdependente.

In asemenea situatie, au avut de suferit sectoare determinante ale economiei nationale, mai intii de toate, industria si agricultura. Or, aceasta stare de lucruri a accelerat si mai mult ritmul galopant al cresterii somajului atit la nivelul localitatilor urbane, cit mai ales la nivelul celor rurale, in care locuieste cea mai mare parte a populatiei tarii.
Incepind cu anul 1993, migratia moldovenilor spre Europa, dar si in est, in Federatia Rusa si alte state ale CSI, a capatat proportii din ce in ce mai mari. De regula, aceasta migratie poarta un caracter de munca. Criza social-economica, dar si lipsa unor programe de stat bine articulate privind politica interna de ocupare a fortei de munca, a accentuat si mai mult tendintele migrationiste ale unei bune parti din populatia tarii, in special, ale tineretului. In acelasi timp, migratia clandestina de munca este o consecinta directa a pronuntatelor disparitati existente intre nivelul de trai si remunerare din R. Moldova, Europa Occidentala sau Centrala.

Desi catre anul 2001 exista un Departament Migratiune in subordinea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, in toata aceasta perioada a fost resimtita lipsa unei structuri guvernamentale viabile si eficiente in materie de migratie.

Totodata, trebuie sa accentuam, ca lipsa unui control adecvat la frontiera de est a tarii, efectuat de autoritatile legale ale R.M. este un impediment serios in calea solutionarii multor probleme legate de migratie. Faptul dat genereaza instabilitate si favorizeaza traficului de fiinte umane si fluxurile ilegale de migranti, orientat in directia Europei Occidentale.

Caracterul clandestin al migratiei - consecinte

Sunt deja frecvente cazurile, cind cei ce muncesc ilegal peste hotare, suporta importante discriminari si devin in scurt timp victime ale retelelor internationale de trafic cu fiinte umane, contrabanda cu migranti, prostitutie etc., fenomene sociale, care sunt rezultatul unei migratii ilegale de munca, necontrolate si dezordonate. Potrivit biroului la Chisinau a OIM, incepind cu anul 2002 si pina în prezent au fost repatriate in Moldova peste 1000 de victime ale traficului de femei. Astazi, conform unor estimari, numarul total al femeilor originare din Moldova ce practica prostitutia in strainatate, variaza intre 20 si 30 mii. Intr-un foarte recent raport al Departamentului de Stat al SUA, Moldova a fost menţionata principalele surse mondiale ale traficului de femei.

Migratia de munca a cetatenilor Republicii Moldova

Astazi, conform unor date statistice si sondaje sociologice efectuate, fiecare al treilea dintre moldovenii apti de munca lucreaza peste hotare, peste 90 la suta dintre care sunt clandestini. Cifra estimativa a celora ce muncesc in strainatate este de peste 600 mii.

Astazi, cetatenii Republicii Moldova muncesc in tari ca Federatia Rusa – 240-270 mii (dintre care in orasul si regiunea Moscova – 220 mii; Sankt-Petersburg si regiunile Tiumen, Oriol, Breansk, tinutul Krasnodar), Italia – circa 150 mii (dintre care catre data de 10.10.2002, 115 mii de moldoveni au depus actele pentru legalizare, iar in primul trimestru al anului curent peste 15 mii dintre acestia au beneficiat deja de permis de sedere permanenta in aceasta tara).

Totodata, potrivit Ambasadei RM la Roma, in perioada ianuarie-mai 2003, autoritatile italiene au emis mandate de expulzare pentru peste 130 de cetateni ai R. Moldova, motivul fiind incalcarea regimului de intrare si sedere a strsinilor. In Portugalia sunt circa 80 mii de moldoveni, in Grecia de la 30 la 100 mii (potrivit estimarilor Institutului muncii al Confederatiei sindicatelor din Grecia, numarul moldovenilor din Grecia este de nu mai putin de 100 mii. Din circa 1,2 mln de lucratori migranti din Grecia, numarul moldovenilor este cel mai important in raport cu alte nationalitati). In Cehia sunt aproximativ 40 mii, in Turcia intre 20-50 mii, Spania-20 mii, Israel – 15-20 mii, Franta – 15 mii, Germania 10-15 mii, Cipru 5-7 mii.

Procesul de imigrare si repatriere

Procesul de imigrare si repatriere in RM se realizeaza in baza Legii R.M. cu privire statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor. Aceasta stabileste o cota de imigrare anuala de 0,05 la suta raportata la numarul total al locuitorilor R. M. Daca urmarim statisticile Departamentului Migratiune pentru perioada 01.01.2003-31.05.2003, vedem, ca dupa tara de origine 20.1 la suta sunt cetateni ai Ucrainei, 12,8 ai Turciei, 11,4 la suta ai Siriei si 8,7 la suta ai Rusiei la un total de 421 imigranti.

Dupa motivul imigrarii, imigratiei de familie ii revine 36.58 la suta; de munca ii revine 34.44 la suta si de studii 28.98 la suta. Pentru perioada ianuarie-aprilie a.c., la capitolul repatriati dupa tara de origine, din totalul de 378 persoane, avem: 186 din Rusia, 86 din Ucraina si 103 din alte state.

Ion Loghin, Departamentul Migratiune

Republica Moldova si fenomenul migratiei in contextulextinderii UE