Prezentul studiu a fost realizat de către Institutul de Reforme Penale în cadrul proiectului „Consolidarea Reformei Sistemului de Justiţie Penală din Republica Moldova”. Studiul are drept scop examinarea securității personale în mediul penitenciar, din perspectiva relaţiilor dintre deţinuţi, precum și dintre deţinuţi și administraţie. Fenomenul violenţei în penitenciare este prea complex ca să poată fi cercetat şi diagnosticat categoric. Or, prezentul raport vine să prezinte problemele majore şi tendinţele din această perspectivă, neepuizând nici pe departe domeniul de cercetare.

Nu a constituit un obiectiv al echipei de cercetare să demonstreze faptul că în mediul penitenciar există conflicte, care duc la violenţă şi abuz între deţinuţi şi abuz al unor reprezentanţi ai administraţiei instituţiilor penitenciare în raport cu deţinuţii. Acesta este un fapt notoriu. Organizaţiile internaţionale şi locale de monitorizare a locurilor de detenţie au constatat acest lucru de mai multe ori.

Problema este una imperativă şi actuală şi necesită o abordare coerentă atât din partea Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Departamentului Instituţii Penitenciare, cât şi din partea fiecărui colaborator al sistemului penitenciar. Unele angajamente în acest domeniu deja sunt reflectate în anumite documente naţionale de politici, inclusiv în de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016.
Punctul de pornire în evaluarea situaţiei îl constituie actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, angajamentele Republicii Moldova în domeniu, precum şi bunele practici ale altor state.

În procesul de realizare a studiului au fost utilizate atât metode cantitative, cât şi calitative. Astfel, au fost distribuite şi completate 512 chestionare (deţinuţi –
300, colaboratori ai secţiei securitate, regim şi supraveghere – 50 de persoane, şefi de sector – 120, asistenţi sociali – 30 de persoane, psihologi – 12 persoane). În cazul chestionarelor completate de către deţinuţi, în calitate de operatori au activat colaboratorii Centrelor de Justiţie Comunitară. La determinarea eşantionului de deţinuţi, care au completat chestionarul, s-a ţinut cont de numărul acestora în diferite instituţii penitenciare. Un criteriu similar a fost aplicat la stabilirea eșantionului de colaboratori ai sistemului penitenciar.

Au fost realizate interviuri cu conducerea Departamentului Instituţii Penitenciare, şefii de instituţii penitenciare, colaboratori (inclusiv medici) şi ex-angajaţi ai instituţiilor penitenciare, procurori responsabili de controlul respectării legislaţiei la executarea hotărârilor judecătoreşti cu caracter penal, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale ce au experienţă de interacţiune cu mediul penitenciar, avocaţi, deţinuţi şi foşti deţinuţi, inclusiv persoane liberate condiţionat înainte de termen (beneficiari ai serviciului de probaţiune). Au fost realizate 4 focus-grupuri cu medici şi psihologi care activează în cadrul instituţiilor penitenciare.

Este de menţionat că atât deţinuţii, cât şi colaboratorii instituţiilor penitenciare au fost suficient de rezervaţi în fazele incipiente de realizare a interviurilor, deficienţă depăşită în reflectarea rezultatelor cercetării prin utilizarea unui complex de metode, inclusiv intervievarea foştilor deţinuţi şi ex-angajaţi ai sistemului penitenciar. De asemenea, constatările, opiniile expuse de către deţinuţi au fost confruntate cu cele prezentate de către colaboratorii sistemului penitenciar şi alte categorii de respondenţi.

Studiul face referinţă la datele statistice furnizate de către Departamentul Instituţii Penitenciare. În procesul de realizare a studiului au fost examinate şi cazuri concrete de violenţă deţinuţi-deţinuţi şi deţinuţi-administraţie. Din considerente de protecţie a sursei de informaţie, acestea nu au fost invocate în mod distinct în prezentul studiu. Rezultatele cercetării au fost validate în cadrul a două mese rotunde, cu participarea colaboratorilor sistemului penitenciar, reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale ce activează în domeniu, a procurorilor, avocaţilor, reprezentanților mediului academic etc.

Fiind o încercare de a reflecta asupra problemei violenţei şi abuzului în raport cu deţinuţii, atât din partea unor deţinuţi, cât şi din partea unor colaboratori ai sistemului penitenciar, studiul poate fi de un real folos pentru factorii de decizie în vederea formulării de politici relevante în domeniu, precum şi pentru persoanele implicate cotidian în activitatea sistemului penitenciar.
Realizarea acestui studiu nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a dnei Ana Racu (în prezent membru al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii) şi a dnei Iuliana Adam (colaborator al Departamentului Instituţii Penitenciare), care au facilitat procesul de completare a chestionarelor, planificare a interviurilor şi focus-grupurilor cu deţinuţi şi angajaţi ai sistemului penitenciar.

Institutul de Reforme Penale exprimă sincere mulţumiri tuturor celor care prin completarea chestionarelor, participarea la interviuri, comentarea proiectului de raport au contribuit la formularea unor concluzii şi recomandări pertinente, ceea ce va duce la consolidarea capacităţii instituţiilor penitenciare de protecţie a drepturilor omului.
Studiu Securitatea personala iin mediul penitenciar