Pregatirea pentru liberare a detinutilor si reintegrarea sociala a persoanelor liberate din detentie

Conferinta de evaluare: “Pregatirea pentru liberare a detinutilor si reintegrarea sociala a persoanelor liberate din detentie” a servit drept motiv de intrunire a reprezentantilor Fundatiei Soros-Moldova, Departamentului de Executare (Ministerul Justitiei), Misiunii OSCE Moldova, Misiunii Norvegiane de Experti pentru Promovarea Suprematiei Legii in Moldova (NORLAM), Departamentului Institutiilor Penitenciare si angajatilor celor 17 Centre de Justitie Comunitara.

Prezent la eveniment, Victor Munteanu, director Program de drept Soros-Moldova a mentionat ca daca cu trei ani in urma in Republica Moldova era un cadru normativ-legal necorespunzator iar sistemul de reintegrare sociala a persoanelor eliberate din detentie nu exista, acum, dupa eforturi sustinute in cadrul proiectului „Grupuri marginalizate, reintegrarea sociala a ex-detinutilor” avem si in Republica Moldova un cadru legislativ si un mecanism extraordinar identificat si pilotat de Institutul de Reforme Penale.

“Speram ca institutiile de stat sa fie capabile sa preia acest model pilotat pe parcursul a trei ani de Centrele de Pregatire pentru Liberare si cele de Justitie Comunitara in vederea cresterii calitatii asistentei pentru reintegrarea sociala a ex-detinutilor ca si categorie marginalizata a populatiei prin crearea unui model de interactiune a serviciilor din penitenciare si a celor comunitare”, a mentionat Victor Munteanu.

In alocutiunea sa, Igor Dolea, directorul Institutului de Reforme Penale a vorbit despre scopul primordial al pedepsei ca fiind restabilirea echitatii sociale, reeducarea condamnatului si prevenirea unor noi infractiuni, fapt recunoscut de majoritatea doctrinelor.

In acest context, Igor Dolea a trasat citeva probleme existente in sistemul de aplicare a pedepselor in R. Moldova. Una dintre acestea constind in analiza mai detaliata a persoanei faptuitorului, sub cele mai diferite aspecte: psiho-social, relational, comportamental etc.

„In ultimii ani in sistemul moldovenesc s-a simtit o evolutie in revederea politicii pedepselor. In ce priveste dinamica populatiei penitenciare se cere de mentionat ca ea a scazut. Astfel, in 2005 au fost inregistrati 9377 detinuti, in 2006 – 8876 si in 2007 – 8464, inclusiv in 2009 numarul lor constituia 7985 de persoane dintre care 6521 condamnati si 1374 parveniti”, a remarcat Igor Dolea.

In aceasta ordine de idei, directorul IRP, a mentionat in primul rind, evolutia aplicarii pedepsei cu munca neremunerata in beneficiul comunitatii in ultimii ani. De la citeva persoane in 2004, la 2283 in 2007, ceea ce constituie 24% din toate condamnarile. O alta reusita este adoptarea legii cu privire la mediere. „Actualmente benefeciarii ai serviciului de probatoriu sunt ridicate nivelele minime la constatarea proportiilor deosebit de mari si proportiilor mari 5000 si respectiv 2500 unitati conventionale. Acordul de recunoastere a vinovatiei a inceput sa fie aplicat pe larg”, a declarat Dolea.

Valeriu Devderea, sef Departamentul de Executare din cadrul Ministerului Justitiei a mentionat ca IRP prin activitatea sa a depus eforturi considerabile pentru demararea unor activitati indispensabile unui stat de drept.

Expertii IRP au mentionat ca anual din institutiile penitenciare din Republica Moldova sunt eliberate circa 2000 persoane. Datorita izolarii de lunga durata si restrictiilor impuse de regimurile de detentie, majoritatea dintre detinuti, pomenindu-se fata in fata cu realitatea de dupa gratii, se simt frustrati, consternati si anxiosi. Problemele care apar odata cu eliberarea din mediul penitenciar vin sa se amplifice pe fundalul unor relatii proaste cu familia, comunitatea, lipsei actelor de identitate si a unui loc de munca care sa le permita un trai decent etc. Respingerea societatii, reticenta unor functionari, etichetarea si marginalizarea de catre comunitate/societate forteaza persoanele liberate din locurile de detentie sa revina inapoi in cercul vicios al criminalitatii. Statisticile atesta ca circa 50% dintre persoanele private de libertate din Moldova comit infractiuni repetat.

Reiesind din aceasta, expertii au facut o serie de recomandari si au reiterat lipsa colaborarii dintre diferitele institutii, fie ele unitati penitenciare, agentii teritoriale de ocupare a fortei de munca, directii de asistenta sociala, organizatii neguvernamentale sau servicii sociale de la nivelul primariilor, este lipsita de consistenta si continuitate. Acest lucru determina o ineficienta monitorizare a celor care si-au ispasit condamnarea si se reintorc in comunitate. Astfel, se poate ajunge la o crestere a probabilitatii de a comite noi infractiuni.

In cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatelele cercetarii sociologice privind capacitatile si abilitatile de reintegrare sociala a ex-detinutilor.

Angajatii Centrelor de Justitie Comunitara au vorbit despre factorii limitatori si favorizanti in procesul de pregatire pentru liberare si reintegrare sociala a ex-detinutilor din perspectiva implicarii retelei comunitare in procesul de reintegrare sociala a ex-detinutilor, a abordarii personale si interpersonale in cadrul programelor de grup, profilului psihologic a beneficiarilor intorsi din detentie, precum si specificului reintegrarii sociale a ex-detinutilor minori, femei, adulti.

Participantii la eveniment si-au exprimat satisfactia de a fi conlucrat pe parcursul a trei ani in vederea realizarii principalelor obiective propuse in cadrul proiectului „Grupuri marginalizate, reintegrarea sociala a ex-detinutilor”. Cei prezenti la eveniment au calificat activitatile realizate pe parcursul acestei perioade ca fiind reusite si binevenite pentru beneficiarii directi ai proiectului, in particular, dar si pentru societate, in general.

Angajatii Centrelor de Justitie Comunitara au mentionat ca lucrul in cadrul acestui proiect este o experienta inestimabila pentru ei, in calitate de primi specialisti din R. Moldova in domeniul probatiunii sententiale si postsententiale.

Acestia au dat asigurari ca, in pofida finalizarii proiectului, vor continua sa aplice cunostintele si experienta obtinuta pe parcursul lucrului in cadrul Centrelor de Justitie Comunitara, dar si-au exprimat disponibilitatea de a transmite cunostintele si experienta pe care o detin reprezentantilor institutiilor de stat.