Rezultatele activitatii Echipelor Mobile

In perioada aprilie – august 2007 avocatii din echipele mobile au acordat asistenta juridica la 122 de detinuti care se detin in Izolatoarele de Urmarire Penala nr. 13, Chisinau, nr. 11, Balti, nr. 5, Cahul, nr. 17, Rezina, dintre care 31 sunt minori si 91 - adulte, care 27 - femei si 95 - barbati¶.

Facind o analiza a ghidurilor de interviu, putem trage un sir de concluzii cu privire la faptul care drepturi mai fregvent sunt incalcate, atit la etapa urmaririi penale cit si la etapa judecarii cauzei.

S-a constatat incalcari frecvente in ceea ce priveste acordarea asistentei juridice din oficiu persoanelor care sunt in conflict cu legea. Astfel, persoanele din arest preventiv faceau cunostinţa cu avocatul din oficiu abia in sedinta de judecata, unde acesta participa mai mult formal, apararea fiind de o calitate joasa.

O alta incalcare procesuala admisa la etapa urmaririi penale este faptul ca persoanelor la momentul retinerii nu le sunt explicate drepturile, in special dreptul de a tacea, de a nu marturisi impotriva sa, de a beneficia de asistenta unui aparator si de a face declaratii in prezenta acestuia, drepturi prevazute de art. 64, 66 CPP.

Motivele retinerii si continutul banuielii sunt aduse la cunostinta in absenta unui aparator, prin aceasta incalcindu-se art. 64 alin. (2) pct. 1) CPP al RM. S-a depistat si faptul ca exista unii si aceeasi avocati din oficiu care vin doar formal la chemarea organelor de politie si se semneaza ca au acordat asistenta si au participat la diferite actiuni procesuale, in realitate neavind loc acest lucru.

Au fost depistate incalcari ale art. 167 CPP cu privire la intocmirea procesului-verbal de retinere, fiind schimbata data retinerii in procesul-verbal.

S-a depistat incalcarea prevederile art. 20 al CPP şi art. 5 paragraful 3 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, care statueaza dreptul la judecarea cauzei intr-un termen rezonabil, in cazul mai multor minori, cauza judecindu-se mai mult de un an de zile, perioada in care acesti minori se detine in arest preventiv.

Putem mentiona ca sint dese cazurile cind se incalca prevederile art. 173 alin. 1) CPP, cu privire la dreptul de a instiinta rudele cu privire la retinere.

In cazul minorilor s-a depistat o incalcare frecventa a prevederilor art. 479, 480 CPP RM, conform carora la audierea banuitului, invinuitului si inculpatului minor este obligatorie prezenta aparatorului si a pedagogului, de asemenea este obligatorie prezenta reprezentantului legal pe tot parcursul cauzei penale.

In cazul detinutilor barbati des este aplicata constringerea fizica si psihica, pe cind in cazul detinutelor este caracteristica aplicarea constringerii psihice, fiind incalcate prevederile art. 10 alin (3) CPP, art. 3 Convenţia pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi art. 37 din Convenţia cu privire la drepturile copilului unde se mentioneaza ca nici un copil nu va fi supus torturii ori altor tratamente ori pedepse crude, inumane sau degradante.

In cazul adultilor la fel ca si in cazul minorilor termenele judecarii cauzei sunt tergiversate, prin aceasta nerespectindu-se principiul judecarii cauzei intr-un termen rezonabil, care este prevazut de art. 6 paragraful 1) si art. 5 paragraful 3 al Conventiei pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si art. 20 CPP al RM.

Din spusele detinutelor, dupa retinere acestea nu au fost aduse in termen rezonabil in fata unui judecator pentru a se expune asupra legalitatii acestei masuri procesuale, fiind incalcat art. 5 paragraful 3 Conventia pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

S-a constatat de asemenea incalcarea art. 399 CPP RM, care prevede ca cel mult în 3 zile de la pronuntarea sentintei sau dispozitivului ei, inculpatului arestat i se inmina copia sentintei sau dispozitivului, in realitate sunt cazuri cind detinutii primesc copia sentintei dupa o luna si chiar mai mult timp de la emitere.

Este notoriu efectul negativ al detentiei asupra psihicului omului, cu atit mai mult al detentiei preventive, cind persoana este in asteptarea pronunţarii sentintei si nu stie ce va fi cu ea mai departe. De ceea perioada dintre savirsirea faptei si pronuntarea sentintei trebuie sa fie cit mai scurt posibila pentru ca faptuitorul sa constientizeze pedeapsa pentru fapta savirsita. Plus la aceasta cu cit mai repede se pronunta sentinta cu atit mai repede se clarifica daca persoana este sau nu vinovata pentru faptele incriminate si se micsoreaza si riscul detinerii indelungate a persoanelor nevinovate.

La fel putem constata si faptul că R. Moldova aderind la multe acte internationale care statueaza respectarea drepturilor si libertatilor persoanelor si-a asumat responsabilitati majore fata de comunitatea internationala si fata de cetatenii proprii, insa aplicarea acestor prevederi in practica intimpina un sir de dificultati la momentul de fata.

Alexandru Cebanas,
Coordonator de proiect IRP