Grupul de referinta IRP a analizat sanctiunile penale in perspectiva micsorarii pedepselor

La 22 noiembrie 2007 a avut loc sedinta Grupului de Referinta in incinta Parlamentului RM. Activitatea Grupului de Referinta se desfasoara cu aportul financiar al organizatiei olandeze Interchurch Organization for Development Cooperation (ICCO), in cadrul proiectului „Consolidarea Reformei Sistemului de Justitie Penala in Republica Moldova”.

Scopul sedintei a fost efectuarea analizei sanctiunilor penale in perspectiva micsorarii pedepselor. Au participat urmatorii membri ai Grupului de Referinta: Maria Postoico -Vicepresedintele Parlamentului RM; Igor Serbinov - Adjunct al Procurorului General; Vladimir Popa - Sef al Directiei de Probatiune din cadrul Departamentului de Executare, Afanasie Todirita - reprezentant MAI, precum si reprezentantii Institutului de Reforme Penale: Igor Dolea - Director al Institutului de Reforme Penale si Victor Zaharia - Sef al Directiei Probatiune si Reforma Institutionala, IRP.

Primul subiect pus in discutie a fost analiza pedepselor prevazute de Codul Penal al RM pentru infractiunile economice (art. 236 – 258 CP al RM).Codul Penal al RM prevede pedepse foarte aspre in special pentru infractiunile economice. Astfel, in urma analizei acestui capitol din Codul Penal au fost inaintate propuneri de modificare in sensul decriminalizarii unor infractiuni economice si micsorarii pedepselor prevazute pentru acestea.

S-a constatat ca pentru infractiunile economice cea mai efectiva pedeapsa ar fi amenda, deoarece faptuitorii fiind pedepsiti cu inchisoarea nu au nici un stimul pentru a plati amenda si prejudiciul material, deoarece vor fi privati de libertate. Iar daca libertatea lor ar putea fi rascumparata cu o amenda, acestea ar gasi orice sume numai ca sa nu riste ani de puscarie.

Plus la toate statul ar putea sa economiseasca chieltuielile necesare pentru intretinerea lor in închisoare si ar mai obtine si venit din contul amenzilor achitate. Problema a fost pusa in felul urmator: pedeapsa cu amenda sa fie pedeapsa principala iar daca persoana refuza sa plateasca amenda aceasta ar trebui sa fie supusa pedepsei cu inchisoarea.

A fost pus in discutie si art. 236 CP al RM „Fabricarea sau punerea in circulatie a banilor falsi sau a titlurilor de valoare false” si s-a ajuns la concluzia ca aceasta componenta nu tine de infractiunile economice ci afecteaza securitatea economica a statului in general, si ar trebui incorporata in Capitolul XVII INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATILOR PUBLICE SI A SECURITATII DE STAT din CP al RM din 2002, precum era prevazut in CP al RM din 1961.

Dl Igor Serbinov, adjunctul Procurorului General, a mentionat ca in luna decembrie 2007 va fi transmisa o circulara de la Procuratura Generala procurorilor din teritoriu, cu privire la faptul ca procurorii sa nu inainteze in instanta de judecata demersuri de arestare in privinta persoanelor invinuite in comiterea infractiunilor economice, ci sa le fie aplicate alte masuri preventive prevazute de CPP al RM.

Arestul in cazul acestei categorii de invinuiti sa fie aplicat doar in cazurile cind alta masura preventiva nu ar fi utila. S-a mentionat faptul ca in zece luni ale anului 2007 s-a constatat de catre MAI ca 45% din numarul de infractiuni savirsite pe teritoriul RM sint infractiuni de sustragere. A fost mentionat si faptul ca odata cu modificarea CP al RM in sensul celor mentionate mai sus, va scadea numarul de dosare penale si astfel ofiterii de urmarire penala si procurorii nu vor fi incarcati cu dosare, in final va creste calitatea urmaririi penale si vor scadea chieltuielile pentru aceasta.

O alta problema identificata a fost: plata indemnizatiei unice la liberarea din penitenciar, persoanelor care au savirsit infractiuni economice sau contra patrimoniului, si au ispasit o pedeapsa scurta de citeva luni, anume daca ea trebuie acordata sau nu acestei categorii de infractori. Raspunsul membrilor Grupului de Referinta a fost „nu”, deoarece aceasta categorie de persoane s-a facut vinovata de sustragerea carorva bunuri sau bani care pina in final poate sa nu le intoarca partii vatamate, dar statul printre altele ii mai da si bani la liberare.

Cel de-al doilea subiect cercetat a fost art. 126 Cod Penal al RM: „Proportii deosebit de mari, proportii mari, daune considerabile si daune esentiale". S-a mentionat faptul ca trebuie sa fie modificate in sensul majorarii acestora, adica sa fie imblinzite pedepsele pentru infractiunile pedeapsa carora este stabilita in dependenta de valoarea bunurilor sustrase, dobindite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, pastrate, comercializate, trecute peste frontiera vamala, valoarea pagubei pricinuite de o persoana sau de un grup de persoane.

Pentru ca in practica sint depistate situatii cind persoana este condamnata la 8 ani inchisoare pentru omor, iar pentru furtul a 12 mii lei este pedepsit la 10 ani inchisoare, astfel se creaza situatia ca valoarea vietii unui om este mai mica decit o suma de 12 mii lei, creindu-se sentimentul inechitatii. In scopul inlaturarii acestei situatii membrii Grupului de Referinta au propus sa fie modificat art. 126 alin. (1) CP al RM prin urmatoarele: cifra 1500 se substituie cu 5000 si cifra 500 se substituie cu cifra 2500. NOTA: Extras din CP al RM din 18.04.2002:Articolul 126.

Proportii deosebit de mari, proportii mari, daune considerabile si daune esentiale.

(1) Se considera proportii deosebit de mari, proportii mari valoarea bunurilor sustrase, dobindIte, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, pastrate, comercializate, trecute peste frontiera vamala, valoarea pagubei pricinuite de o persoana sau de un grup de persoane, care, la momentul savirsirii infractiunii, depaseste 1.500 si, respectiv 500 unitsti convenţionale de amenda.

(2) Caracterul considerabil sau esential al daunei cauzate se stabileste luindu-se in considerare valoarea, cantitatea si insemnatatea bunurilor pentru victima, starea materiala si venitul acesteia, existenta persoanelor intretinute, alte circumstante care influenteaza esential asupra starii materiale a victimei, iar in cazul prejudicierii drepturilor si intereselor ocrotite de lege – gradul lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.