Procuratura are un rol important într-o societate democratică în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor, libertăţilor fundamentale şi a securităţii persoanelor. Organele procuraturii trebuie să urmărească şi să respecte garanţiile fundamentale ale statului de drept, protejând indivizii în situaţia în care au ajuns victime ale unor fapte penale, asigurând respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celor care sunt bănuiţi sau învinuiţi de a fi comis o infracţiune şi asigurând prin monitorizare funcţionarea adecvată a organelor responsabile de urmărirea penală. Realizarea misiunii organelor procuraturii depinde de un cumul de factori, inclusiv relaţiile cu alte ramuri ale puterii, responsabilităţile şi competenţele în cadrul sistemului de justiţie penală, rolul în raport cu instanţele de judecată şi în alte domenii ale vieţii publice.

Este esenţial a asigura că procurorii posedă calificările profesionale necesare pentru îndeplinirea funcţiilor lor prin metode îmbunătăţite de recrutare, instruire juridică şi profesională şi asigurarea cu toate cele necesare îndeplinirii funcţiilor .
Problema este una imperativă şi actuală şi necesită o abordare coerentă atât din partea Parlamentului Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procuraturii, Procuraturii Generale, Guvernului, organizaţiilor societăţii civile, cât şi a fiecărui procuror în parte. Angajamentele de reformare a procuraturii, inclusiv privind procedurile de selecţie, numire, promovare, transfer şi disciplină a procurorilor se reflectă în anumite documente naţionale de politici, inclusiv în de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016.

Ca şi punct de pornire în evaluarea situației îl constituie actele internaționale în domeniu, la care Republica Moldova este parte, angajamentele Republicii Moldova, precum şi bunele practici ale altor state. În procesul de realizare a studiului au fost utilizate atât metode cantitative, cât şi calitative. Astfel, către reprezentanţii procuraturii, avocaţi şi alte categorii de jurişti au fost distribuite şi completate 120 de chestionare. În determinarea eşantionului de respondenţi ce au completat chestionarul s-a ţinut cont de vârstă, sex, stagiul de muncă ş.a. Au fost realizate interviuri cu 15 persoane - reprezentanţi ai Consiliului Superior al Procurorilor, Colegiului de Calificare, angajaţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ce au experienţă şi au interacţionat cu organele procuraturii.
Este de menţionat că unii reprezentanţi ai procuraturii au fost suficient de rezervaţi în fazele incipiente de realizare a interviurilor, deficienţă depăşită în reflectarea rezultatelor cercetării prin utilizarea unui complex de metode, inclusiv intervievarea. De asemenea, constatările, opiniile date de către procurori au fost confruntate cu cele date şi de alte categorii de respondenţi.

Studiul face referinţă la datele statistice furnizate de către procuratură. Rezultatele cercetării au fost validate în cadrul unei mese rotunde cu participarea procurorilor, reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale ce activează în domeniu, judecătorilor, avocaţilor, reprezentanţilor mediului academic etc. Fiind o încercare de a reflecta asupra procedurilor de selecţie, numire, promovare, transfer şi disciplină a procurorilor, studiul poate fi de un real folos atât pentru factorii de decizie în vederea formulării de politici relevante în domeniu, cât şi pentru persoanele implicate zi de zi în activitatea de selecţie, numire, promovare, transfer şi disciplină a procurorilor. Studiul a obţinut expertiza internaţională realizată de către prof. dr. Toader Tudorel, Judecător al Curţii Constituţionale a României, căruia i se aduc mulţumiri deosebite.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului "Studii privind criteriile și procedurile de selecție, numirea,promovarea, transferul, Disciplina, răspunderea și a imunitatii generale a procurorilor” cu suportul financiar de către Ambasadei SUA în Republica Moldova


Criteriile şi procedurile de selecţie, numire, promovare, transfer şi disciplina a procurorilor