Institutul de Reforme Penale (IRP) și Consiliul de Mediere dă startul unei inițiative comune în vederea îmbunătățirei mecanismului de aplicare a medierii penale în Republica MoldovaÎn luna septembrie 2020, Institutul de Reforme Penale (IRP) în comun cu Consiliul de Mediere din Republica Moldova au dat startul proiectului „Consolidarea mecanismului de aplicare a medierii penale în Republica Moldova”, implementat de Institutul de Reforme Penale (IRP) cu sprijinul Programului Consiliului Europei „Promovarea unui sistem de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” finanțat de Guvernul Norvegiei, componenta 1.

Obiectivul general al proiectului este extinderea utilizării medierii în materie penală, ca alternativă la examinarea cauzelor penale în instanțe. Astfel, se propune consolidarea mecanismului de interacțiune și sesizare între instituțiile de justiție penală și mediatori specializați în cazuri penale, dezvoltarea capacității sistemului de formare continuă pentru mediatori specializați în cazuri penale și promovarea mecanismelor de aplicare a medierii penale.
175 de reprezentanți ai penitenciarelor din țară au fost instruiți în domeniul prevenirii și răspândirii COVID-19 în mediul carceral175 de angajați ai penitenciarelor din Republica Moldova au fost instruiți în domeniul prevenirii pătrunderii și răspândirii COVID-19 în mediul carceral în perioada septembrie – octombrie 2020. În cadrul acestora, reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), unitatea medicală din ANP (medici și asistenți medicali), conducerea penitenciarelor din țară, unități de escortă, regim și reintegrare a penitenciarelor au participat la instruiri privind standardele naționale și internaționale privind prevenirea COVID-19.
Peste 50 de profesioniști au participat la Conferința Națională „Medierea Garantată de Stat”, organizată de către Institutul de Reforme PenaleMedierea, ca primă alternativă a unui proces în instanța de judecată, poate fi una dintre căile de parcurs în vederea soluționării amiabile a conflictelor încă de la o etapă incipientă, evitându-se cheltuieli de resurse publice și de consum ineficient de timp și energie. Prin urmare, se impune adoptarea unui set de măsuri de ordin legislativ și instituțional pentru a reanima aplicarea practică a medierii și pentru a promova această metodă alternativă de soluționare a litigiilor, prin mecanisme și programe ce ar garanta utilizarea eficientă a acesteia. Acestea sunt doar câteva subiecte abordate în cadrul Conferinței Națională „Medierea Garantată de Stat”, organizată de către Institutul de Reforme Penale (IRP), la care au fost peste 50 de profesioniști: reprezentanții Ministerului Justiției, CNAJGS-ului, Consiliului de Mediere, mediului academic, societății civile, judecători, procurori, mediatori și avocați.
Buletin informativ nr.1: „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”Buletinul informativ prezintă cele mai importante realizări ale proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementate în parteneriat cu Institutul de Reforme Penale, pentru perioada iulie - septembrie 2020.

Sporirea eficienței serviciilor din domeniul justiției și îmbunătățirea accesului la justiție pentru bărbații și femeile din Moldova, în special a celor din grupurile vulnerabile și marginalizate, prin: fortificarea capacităților instituțiilor de expertiză judiciară de a presta servicii calitative, îmbunătățirea capacităților actorilor din domeniul justiției din zonele pilot selectate de a oferi un răspuns coordonat necesităților justițiabililor, consolidarea organizațiilor societății civile capabile să revendice respectarea drepturilor și să se implice într-un dialog constructiv cu actorii din lanțul justiției.
Peste 80 de persoane din mediul academic și structurile de stat au discutat despre sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertatePeste 80 de persoane au participat la Conferința Națională on-line pentru a identifica soluții și elabora recomandări sistemice de îmbunătățire a legislației și a practicii privind sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertate. Conferința a avut loc în data de 30 septembrie, cu genericul „Sistemul de aplicare a măsurilor preventive privative/restrictive de libertate. Inițierea procesului de identificare a problemelor de sistem din perspectiva persoanelor acuzate”. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Reforme Penale (IRP) cu sprijinul Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele și concluziile Cercetării „Măsurile de detenție preventivă și alternativele acestora”. Cercetarea a avut drept scop identificarea problemelor de sistem la nivel legislativ și de practici în materia aplicării arestării, arestării la domiciliu și alternativelor. În cadrul conferinței au fost prezentate problemele identificate în cadrul interviurilor cu actorii justiției (judecători, procurori, avocați), dar și examinării dosarelor de examinare a demersurilor privind aplicarea arestării preventive.
În raioanele Soroca, Criuleni, Comrat și Cimișlia au fost constituite Platforme de Dialog (pilot) în vederea îmbunătățirii acesului la justiție a locuitorilor din cele 4 raioaneÎn vederea sporirii eficienței accesului la justiție pentru bărbații și femeile din raioanele Soroca, Criuleni, Comrat și Cimișlia, în special a persoanelor din grupurile vulnerabile și marginalizate, în fiecare regiune-pilot, în perioada 22-25 septembrie 2020, au fost organizate câte o ședință (prima ședință) de constituire a Platformei de Dialog. Ședințele de constituire reprezintă o continuitate a atelierelor de lucru de inițiere privind consolidarea eficienței și accesului la justiție, care au avut loc în perioada 4-14 august 2020.
Șefii penitenciarelor discută despre prevenirea COVID-19 în rândul angajaților și a deținuțilorPeste 20 de reprezentanți din conducere a 17 penitenciare din țară s-au întrunit în cadrul unui atelier de lucru online, pentru a discuta măsurile de prevenire și control al infecției cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) în rândul angajaților și a deținuților, dar și care sunt cele mai des întâlnite simptome și cum pot fi abordate restricțiile pandemice din perspectiva respectării drepturilor omului.

Atelierul s-a desfășurat în perioada 24-25 septembrie 2020 și este organizat de către Dignity Institute și Institutul de Reforme Penale (IRP), în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), în cadrul Proiectului Prevenirea COVID19 în sistemul penitenciar din Republica Moldova. Proiect implementat cu suportul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și Ambasada Suediei.
Asupra recursului în interesul legii nr. 21-12d/20-185 din 25.06.2020
Opinie
Asupra recursului în interesul legii nr. 21-12d/20-185 din 25.06.2020
Cu privire la aplicarea neuniformă a retroactivității legii


Introducere
Institutul de Reforme Penale a fost solicitat de către Curtea Supremă de Justiție, prin scrisoarea nr. 4-1ril-3/2020, de a prezenta opinia asupra acestei probleme.
Obiectul de examinare – art. 70 (3/1) din Codul penal.
Problema de drept – Aplicarea neuniformă a retroactivității legii în materia persoanelor condamnate, care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani.
Cu pivire la sesizarea 94a/2020 din 12 iunie 2020, privind controlul constituționalității articolului 453 alin. (1) din Codul de procedură penală
Amicus curiae
A.O. Institutul de Reforme Penale
Cu pivire la sesizarea 94a/2020 din 12 iunie 2020, privind controlul constituționalității articolului 453 alin. (1) din Codul de procedură penală



Obiectul sesizării
Obiectul sesizării vizează modul de aplicare a unei norme din Codul de procedură penală (art 453 alin. (1) în materia recursullui în anulare. Autorul supune criticii practica Curții Supreme de Justiție, prin care recursurile în anulare sunt respinse ca inadmisibile din motivul repetitivității. Potrivit practicii, recursurile în anulare declarate în cazul când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, sunt respinse ca și inadmisibile, dacă anterior un recurs în anulare a fost respins pe motivul inexistenței unui viciu fundamental.