Împreuna consolidăm o Justiţie prietenoasă copiilor!

Justiţia pentru copii reprezintă principii, cadrul normativ-juridic, proceduri, instituţii, specialiştii, metode şi tehnici utilizate de către specialişti, care sunt destinate specific copiilor implicaţi în sistemul de justiţie (fie copii în conflict cu legea fie victime sau martori)

Ghidului Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru Justiţie Prietenoasă copiilor, „Justiţie prietenoasă copilului” prezintă modelul sistemului de justiţie care garantează respectarea şi implementarea eficientă a tuturor drepturilor copiilor la cel mai înalt nivel posibil. Ţinând cont de principiile enumerate mai jos şi acordând consideraţiune corespunzătoare nivelului de maturitate al copilului şi înţelegerii circumstanţelor cazului. Aceasta este, în particular, o justiţie accesibilă, corespunzătoare vârstei, o justiţie rapidă, adaptată la şi concentrată pe necesităţile şi drepturile copilului, inclusiv drepturile la un proces echitabil, de a participa la şi de a înţelege procedurile, la viaţă privată şi de familie şi la integritate şi demnitate”.

„Sistemul de justiţie pentru copii”, suplimentar instanţelor de judecată care examinează cauzele cu implicarea copiilor, mai cuprinde structurile oficiale aşa ca poliţia, procuratura, avocatura, serviciul de probaţiune şi instituţiile penale. Sistemul activează în cooperare cu autorităţile relevante domeniul sănătăţii, învăţământului, de asistenţă socială şi organele nonguvernamentale din sfera protecţiei victimelor şi martorilor. Sistemul de justiţie juvenilă trebuie privit ca un component al unei strategii mai largi de prevenire a delicvenţei juvenile care ţine cont de contextul larg al familiei, şcolii, vecinătăţii şi grupului de cunoştinţe în interiorul căruia are loc comiterea faptei.

Sistemul tradiţional de justiţie penală nu este capabil, şi este izolat să ofere soluţii adecvate privind tratamentul delicvenţilor juvenili, în virtutea faptului că nevoile sociale şi educaţionale ale acestora diferă de cele ale adulţilor. Ansamblul regulilor minime ale Naţiunilor Unite cu privire la administrarea justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing), prevăd că „Se vor face eforturi pentru a stabili, în fiecare ţară, o serie de legi, reguli şi dispoziţii aplicabile în mod expres la delincvenţii juvenili şi pentru a stabili instituţii şi organisme însărcinate cu aplicarea justiţiei la minori, fiind destinate:

a) să răspundă la nevoile proprii ale delincvenţilor juvenili, protejându-le, în acelaşi timp, drepturile lor fundamentale;

b) să răspundă la nevoile societăţii (inclusiv ale victimelor);

c) să aplice efectiv şi echitabil Ansamblul de reguli”.

Sistemul de justiţiei pentru copii, caută să asigure bunăstarea minorilor şi face în aşa fel, încât reacţia faţă de delincvenţii juvenili să fie întotdeauna corespunzătoare circumstanţelor delincvenţelor şi delictelor. Astfel, un principiu fundamental este „principiul de proporţionalitate”. Acest principiu binecunoscut foloseşte la moderarea sancţiunilor punitive. Pentru delicvenţii juvenili, trebuie ţinut cont nu numai de gravitatea delictului, ci şi de circumstanţele personale. Acestea din urmă (poziţie socială, situaţie de familie, daune cauzate de delict sau de alţi factori cu influenţă asupra circumstanţelor personale) trebuie să fie luate în consideraţie la proporţionarea deciziei (de exemplu, ţinând cont de efortul delincventului pentru despăgubirea victimei sau de dorinţa sa (a delincventului) de a reveni la o viaţă sănătoasă şi utilă).

Reacţiile la delicvenţa juvenilă trebuie să poarte un caracter multidisciplinar şi multi structural şi să vizeze varietatea de factori care joacă un anumit rol la diferite nivele ale societăţii: individual, cel al familiei, al societăţii şi al comunităţii. Unele categorii de infractori minori aşa ca membrii minorităţilor etnice, femeile tinere şi cei care comit infracţiuni în grup pot avea nevoie de programe speciale de intervenţie.

Convenţia cu privire la drepturile copilului în art. 3 prevede: “În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituţii publice sau private de ocrotite socială, de către tribunale, autorităţile administrative sau de organe legislative, interesele copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate...”. Conform Ghidului Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru Justiţie Prietenoasă copiilor, la evaluarea interesului superior al copiilor implicaţi sau afectaţi: părerilor şi opiniilor lor li se va acorda ponderea corespunzătoare; toate celelalte drepturi ale copilului, precum dreptul la demnitate, libertate şi tratament egal trebuie să fie respectate întotdeauna; trebuie să fie adoptată o abordare cuprinzătoare de către toate autorităţile relevante pentru a ţine cont de toate interesele implicate, inclusiv bunăstarea fizică şi psihică şi interesele legale, sociale şi economice ale copilului[1]. Este în sarcina judecătorului să se asigură că dispune de toată informaţia pentru a decide respectând în totalitate interesul superior al copilului. Art. 37 al Convenţiei prevede: „...nici un copil nu va fi privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, deţinerea sau întemniţarea unui copil trebuie să fie conformă cu legea şi se va folosi numai ca măsură extremă şi pentru cea mai scurtă posibil perioadă de timp...”.

Prevederi referitor la abordarea cauzelor cu implicarea copiilor în conflict cu legea se conţin şi în art. 40 al Convenţiei cu privire la drepturile copilului: „Statele părţi recunosc oricărui copil suspectat, acuzat sau cu privire la care s‑a dovedit că a comis o încălcare a legii penale, dreptul la un tratament conform cu simţul demnităţii şi al valorii personale, care să întărească respectul sau pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale ale altora şi care să ţină seama de vârsta sa, precum şi de necesitatea de a promova reintegrarea copilului în societate şi asumarea de către acesta a unui rol constructiv în societate...Orice copil suspectat sau acuzat de o încălcare a legii penale are cel puţin dreptul la garanţiile următoare: să fie presupus nevinovat până ce vinovăţia sa va fi stabilită legal; să fie informat prompt şi direct de acuzaţiile care i se aduc sau, dacă este cazul, prin intermediul părinţilor săi sau al reprezentanţilor legali şi să beneficieze de asistenţă juridică sau de orice altă asistenţă corespunzătoare pentru pregătirea şi prezentarea apărării sale; cauza sa să fie examinată fără întârziere de către o autoritate sau o instanţă judiciară competentă, independentă şi imparţială, după o procedură echitabilă conform prevederilor legii, în prezenţa asistenţei legale sau a oricărei alte asistenţe corespunzătoare şi - dacă acest lucru nu este considerat contrar interesului superior al copilului, datorită în special vârstei şi situaţiei sale - în prezenţa părinţilor săi sau a reprezentanţilor legali; să nu fie constrâns să depună mărturie sau să mărturisească că este vinovat; să interogheze sau să facă să fie interogaţi martori ai acuzării şi să obţină aducerea şi interogarea de martori ai apărării, în condiții de egalitate; dacă se dovedeşte că a încălcat legea penală, să poată face apel cu privire la decizie şi la orice măsură luată în consecinţă, în faţa unei autorităţi sau instanţe judecătoreşti superioare competente, independente şi imparţiale, conform legii; să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbeşte limba utilizată; viaţa sa personală să fie în mod deplin respectată în toate fazele procedurii.

Statele părţi se vor strădui să promoveze adoptarea de legi, proceduri, crearea de autorităţi şi instituţii, special concepute pentru copiii suspectaţi, acuzaţi sau declaraţi că ar fi comis încălcări ale legii penale şi, în special ... vor lua măsuri, de fiecare dată când este posibil şi de dorit, pentru a trata aceşti copii fără a se recurge la procedura judiciară, cu condiţia ca drepturile omului şi garanţiile legale să fie deplin respectate. Va fi prevăzută o întreagă gamă de dispoziţii, cum sunt cele referitoare la îngrijire, orientare şi supraveghere, îndrumare, verificare, plasament familial, programe de educaţie generală şi profesională şi alternative la îngrijirea instituţională, pentru a asigura copiilor un tratament corespunzător bunăstării lor şi proporţional cu situaţia lor şi cu infracţiunea comisă”.

Experţi IRP

Ghid în materia dejudiciarizării cauzelor penale cu implicarea copiilor în conflict cu legea