Peste 80 de persoane din mediul academic și structurile de stat au discutat despre sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertate

Peste 80 de persoane din mediul academic și structurile de stat au discutat despre sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertatePeste 80 de persoane au participat la Conferința Națională on-line pentru a identifica soluții și elabora recomandări sistemice de îmbunătățire a legislației și a practicii privind sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertate. Conferința a avut loc în data de 30 septembrie, cu genericul „Sistemul de aplicare a măsurilor preventive privative/restrictive de libertate. Inițierea procesului de identificare a problemelor de sistem din perspectiva persoanelor acuzate”. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Reforme Penale (IRP) cu sprijinul Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.

În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele și concluziile Cercetării „Măsurile de detenție preventivă și alternativele acestora”. Cercetarea a avut drept scop identificarea problemelor de sistem la nivel legislativ și de practici în materia aplicării arestării, arestării la domiciliu și alternativelor. În cadrul conferinței au fost prezentate problemele identificate în cadrul interviurilor cu actorii justiției (judecători, procurori, avocați), dar și examinării dosarelor de examinare a demersurilor privind aplicarea arestării preventive.

Peste 80 de persoane din mediul academic și structurile de stat au discutat despre sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertateLa deschiderea evenimentului, Victor Munteanu, Director, Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova, s-a adresat participanților cu un cuvânt de salut, menționând că „Departamentul de Justiție și Drepturile Omului a avut trei preocupări majore: dreptul la libertate, accesul la justiție și educația juridică. În ceea ce privește măsurile preventive care restricționează acest drept, lucrurile sunt banal de simple pentru un om în contact cu justiția penală, este liber sau nu este liber să plece. Pentru protagoniștii, administratorii sistemului de justiție penale, procurori și judecători, lucrurile sunt mult mai sofisticate”.

Prezent la conferință, Adrian Mircos, Procuror-Șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale a menționat: „Noi poate suntem instituția cea mai interesată în aplicarea corectă a dispozițiilor legale în procedurile respective. Suntem în așteptarea rezultatelor cercetării și suntem deschiși să discutăm orice recomandări, care o să rezulte din această cercetare”.

Peste 80 de persoane din mediul academic și structurile de stat au discutat despre sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertate „Sistemul de aplicare a măsurilor preventive privative/restrictive de libertate în esență redă ce vom aborda noi astăzi. Cred că ultimii zece ani vorbim despre aceste probleme. Vreau să mulțumesc echipei IRP că a reușit să intereseze și să motiveze mediul academic nu doar din Chișinău, dar și din Bălți și din Cahul să fie parte la acest studiu”, a menționat Radu Foltea, Secretar de Stat, Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Anatolie Galben, consideră că „acest eveniment este un bun prilej de a evolua aplicarea detenției în Republica Moldova. Consiliul Superior al Magistraturii a fost și este deschis permanent cu orice instituție sau organizație care are drept scop protejarea drepturilor omului și a libertății naționale a Republicii Moldova. În afară de sondajul care a fost făcut recent de către Institutul de Reforme Penale, în 2019 a fost făcut același sondaj de către Consiliul Europei, dar el arăta perioada 2013-2019. Respectiv, vom vedea care sunt punctele forte și slabe stabilite de către evaluatori în perioada dată”.

Invitații conferinței au fost reprezentanți ai universităților: Sergiu Brânză, Decanul Facultății de Drept, Universitatea de Stat din Moldova; Valentina Prițcan, Prorectorul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți; Vladimir Chironachi, Decanul Facultății de Drept și Administraţie Publică, Universității de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul.

„Reuniunea de astăzi este un eveniment cu adevărat însemnat, atât pentru teoreticieni și practicieni, cât și pentru întreaga comunitate academică, precum și pentru factorii de decizie din țară, întrucât vor fi puse în discuție principalele concluzii și recomandări ale cercetării, realizate în trei regiuni ale țării, din circumscripțiile Curților de Apel - Bălți, Chișinău și Cahul”, a adăugat Sergiu Brânză, Decanul Facultății de Drept, Universitatea de Stat din Moldova.

Peste 80 de persoane din mediul academic și structurile de stat au discutat despre sistemul de măsuri preventive private/restrictive de libertate„Suntem onorați și venim și noi la rândul nostru cu un mesaj de gratitudine pentru ocazia inedită de a explora produsele Cercetării științifice, care derivă din planul național de acțiune în domeniul dreptului omului. Un plan care se află la jumătate de traseu de realizare și ne bucurăm că facem parte din acest parteneriat”, a menționat Valentina Prițcan, Prorector, Universitatea de Stat „ Alecu Russo” din Bălți.

Vladimir Chironachi, Decan, Facultatea de Drept și Administraţie Publică, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul consideră că „această analiză care cu toate că presupune o metodologie științifică în mare măsură, totuși revizuie și scoate la iveală anumite a sistemului din domeniul justiție”.

Cercetarea „Măsurile de detenție preventivă și alternativele acestora” a fost elaborată în perioada noiembrie 2019 – august 2020, de către Institutul de Reforme Penale (IRP), în parteneriat cu reprezentanții mediului academic din cadrul a 3 universități: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul. În realizarea cercetării au fost implicați experții IRP: Igor Dolea, Oxana Ciudin, Dumitru Roman și Vitalie Rusu.

Rezultatele cercetării și concluziile conferinței vor permite elaborarea unor recomandări de legeferenda și de perfecționare a practicilor în domeniul aplicării măsurilor preventive.