Eficienţa unui sistem de pedepse poate fi apreciată după gradul de atingere a scopului acestora şi după impactul efectiv asupra societăţii. Orice pedeapsă din acest sistem are drept scop prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, ceea ce presupune o individualizare adecvată a reacţiei sociale la faptele prejudiciabile prevăzute de legea penală. O instituţie relativ nouă în sistemul de justiţie penală al Republicii Moldova, care promovează tendinţa moderată de tratament al delicvenţei, este probaţiunea. Probaţiunea reprezintă un pas important în contextul racordării legislaţiilor naţionale la standardele internaţionale, având drept scop crearea unei zone intermediare în sistemul de pedepse, reevaluarea conceptului represiv spre unul curativ.

Probaţiunea este un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere în comunitate a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în societate şi protejarea comunităţii de riscul recidivei. Diversitatea activităţilor de probaţiune servesc unui dublu scop: protecţia comunităţii prin monitorizarea continuă a comportamentului infractorului şi reintegrarea socială a acestuia. În planul serviciilor, probaţiunea înglobează activităţi menite să sporească eficienţa sistemului de justiţie penală şi să mărească importanţa conceptului de individualizare a pedepsei penale.

Instituţia probaţiunii, deşi este implementată în Republica Moldova la nivel de proiecte-pilot de mai mulţi ani, păstrează caracterul noutăţii. Instituţional, serviciul de probaţiune a fost creat la 12 ianuarie 2007, cadrul normativ-juridic al probaţiunii fiind definitivat prin Legea nr. 8-XVI din 14.02.2008 cu privire la probaţiune. Un rol deosebit în implementarea probaţiunii revine consilierului de probaţiune, care trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod profesionist.

Cursul de instruire continuă a consilierilor de probaţiune este destinat persoanelor care deja au experienţă profesională în domeniul probaţiunii. Cursul îşi propune să contribuie la dezvoltarea capacităţilor profesionale privind:
• bazele teoretice ale probaţiunii;
• problemele probaţiunii pre-sentenţiale, sentenţiale şi ale probaţiunii post-penitenciare;
• monitorizarea executării muncii neremunerate în beneficiul comunităţii;
• formarea şi dezvoltarea parteneriatelor centrale şi locale pentru orientarea resurselor comunitare la necesităţile beneficiarilor probaţiunii;
• protecţia drepturilor beneficiarilor probaţiunii şi excluderea discriminării;
• activităţile de probaţiune şi suportul grupurilor vulnerabile;
• etica profesională a consilierului de probaţiune;
• asigurarea unei activităţi eficiente a serviciului de probaţiune şi managementul serviciului de probaţiune;
• responsabilitatea şi integritatea profesională a consilierilor de probaţiune.

Curriculumul înglobează trei dimensiuni: cunoaştere, aplicare, integrare. Cunoaşterea include acumularea de informaţie şi sistematizarea de concepte în domeniul probaţiunii. Aplicarea presupune formarea de abilităţi practice de desfăşurare a activităţilor de probaţiune. Integrarea presupune formarea şi dezvoltarea capacităţilor de transfer a cunoştinţelor teoretice şi de utilizare a abilităţilor practice în activitatea profesională cotidiană, soluţionarea situaţiilor problemă şi rezolvarea sarcinilor cu grad avansat de complexitate. curricula.pdf [967,28 Kb] (descarcari: 75)