Vulnerabilitatea generației tinere este cauzată și sporită de neajunsurile crizei socio-economice, care completează dificultățile de dezvoltare ale personalității, de adaptare și integrare socială. Incapacitatea unora dintre minori de a atinge standardele impuse de societate se manifestă sub forma delicvenței juvenile. Problemele delicvenței juvenile au o identitate proprie. Cu repercusiuni dezastruoase pentru societate în ansamblu, acest fenomen este de o actualitate stringentă. Gradul înalt al „activismului” infracțional al minorilor din Republica Moldova îl denotă diverse date statistice oficiale naționale și internaționale.

Conform datelor ONU, la nivel mondial circa 30% din toți tinerii, inclusiv minori, participă la diferite acțiuni ilicite, iar 5% comit crime periculoase. Până în anii ’90, Republica Moldova s-a aflat printre lideri în ce privește creșterea incidenței delictelor în societate, totodată plasându-se pe locul de frunte între țările ex-sovietice, după delicvența minorilor și tinerilor.
Sinteza datelor oficiale actuale ale statisticii internaționale privind unii indicatori ai infracționalității în țările Europei atestă că R. Moldova își menține poziția în categoria statelor cu rata înaltă a infracțiunilor grave: cazurile de viol (6,2 cazuri la 10 mii persoane in 2006), depășind valoarea medie pentru țările lumii (5,2 cazuri), iar incidența cazurilor de omor la 100 mii persoane plasează Moldova pe a doua poziție (după Rusia) în ierarhia țărilor din vecinătate. (Vezi Figura 1)
Totodată, Moldova rămâne pe o treaptă înaltă în ce privește ponderea minorilor în totalul persoanelor acuzate. Astfel, deși în majoritatea țărilor Europei se înregistrează un trend descrescător (negativ) al minorilor în totalul acuzațiilor pentru anii comparați 1996-2006 (-2,6% - valoarea medie pentru țările Europei), în Moldova aceste este unul pozitiv, 5% în 2006 față de 1996. Conform studiilor și estimărilor autohtone în domeniu, nivelul criminalității printre adolescenți este de 1,5 ori mai înalt decât printre celelalte grupuri de vârstă ale generației tinere. (Vezi Figura 2)
Evaluarea statistică a dinamicii infracționalității juvenile din ultimii 15 ani (1995-2010) reflectă faptul că din efectivul total de persoane care au comis crime, fiecare a șaptea este un minor cu vârsta de 14-17 ani, iar din numărul total de infracțiuni înregistrate anual, aproape fiecare a 13-a a fost comisă de un minor de vârsta respectivă. Evoluția criminalității în cazul minorilor a fost una specifică în anii 2000-2005, remarcându-se valori foarte înalte: rata infracțiunilor săvârșite de minori ajungând la 1014 cazuri la 100 mii populație de vârsta 14-17 ani în 2002 (în secțiunea prezentă, calculele privind incidența sau rata indicatorilor infracționali juvenili sunt efectuate pentru numărul mediu al populației stabile, conform datelor oficiale, acesta fiind un indice demografic mai corect), iar în anul 2004 culminând printr-o creștere semnificativă la numărul minorilor culpabili raportați la 100 mii persoane de vârsta respectivă – 1135. Ulterior, până în anul 2009, se observă o tendință de scădere a acestor indicatori, încă în 2010, pe fundalul infracționalității din Republica Moldova, din nou se înregistrează o creștere a delictelor săvârșite de copii sau cu participarea lor (1353 de cazuri de raport cu 11543 de cazuri în anul 2009), precum și a acestora la 100 mii copii cu vârsta de 14-17 ani este cu 19,3% (sau cu 144 de cazuri) și, respectiv, cu 20,4% (sau cu 130 de persoane) mai mare decât indicatorii relevanți pentru anul 2009. (Vezi Figura 3)
În dinamica anilor, ponderea infracțiunilor comise de minori în numărul total de infracțiuni oscilează descendent, după cota maximă atinsă în anul 2004 (9,6%), ajungând la 4,1% în anul 2010, iar ponderea minorilor în efectivul total de infractori descrește până la 9,6% în ultimii doi ani față de valoarea înregistrată în 2004 – 17,6%. Însă, cu toate acestea, este simptomatic faptul că, deși în totalul infracționalității ponderea delicvenței juvenile aparent este în scădere, numărul minorilor implicați rămâne a fi destul de mare, prevalând în raport cu numărul infracțiunilor comise de aceștia, ceea ce indică spre creșterea probabilă a numărului de infracțiuni săvârșite în grup de către minori. (Vezi Figura 3)

SURSA: „Fenomenul delicvenței juvenile în Republica Moldova”. Autori: Igor Dolea, Victor Zaharia, Valentina Prițcan și Mariana Buciuceanu-Vrabie.