Conform obiectivului proiectului implementat de IRP, în raionul Căuşeni a fost formată echipa de lucru din specialişti a căror atribuţii sunt nemijlocit legate de asistenţa, resocializarea şi reintegrarea copiilor în conflict cu legea.

Delincvenţa juvenilă reprezintă încă o problemă majoră pentru societate. În raionul Căuşeni la moment este o situaţie îngrijorătoare. Numărul minorilor implicaţi în săvârşirea faptelor care prezintă pericol social este în creştere. Din păcate, pentru aceşti copii, în raion, nu sunt prea multe obţiuni care ar răspunde necesităţile lor și o parte din ei eşuează într-un viitor infracţional, nefiind la timp implicaţi în servicii corespunzătoare la nivel comunitar şi raional.

Din aceste considerente specialiştii din cadrul Grupului de lucru au fost interesaţi mai mult de aspectul de prevenire şi asistenţa necesară pentru beneficiari.

La şedinţele de lucru s-a discutat, ţinîndu-se cont de acest fapt, în mai multe direcţii:
- motivele care contribuie ca minorii să devină subiecţii infracţiunilor,
- mecanismul de dejudiciarizare a acestor cazuri,
- nivelul de implicare atît a structurilor de stat cît şi a societăţii în prevenirea acestui fenomen.

Pentru ca să se pună în discuţie un plan/mecanism de dejudiciarizare a minorului în conflict cu legea era necesară o examinare minuţioasă a motivelor care aduc minorii la săvârşirea faptelor criminogene.

Astfel, sărăcia, familiile monoparentale, alcoolismul, migraţia, violenţa în familie, abandonul şcolar, un mediu psihosocial insuficient să contribuie la formarea adolescentului și la integrarea lui socială sunt doar câteva dintre motivele apariției delincvenței juvenile. Alţi factori cu care se confruntă astăzi mulţi copii, o parte din ei nefăcând faţă acestor adversităţi, caută să iasă din situaţie aşa cum găsesc ei că e mai bine, căci un comportament delincvent se învaţă aşa cum se învaţă şi comportamentul conformist.

Unul din factorii care stimulează delincvenţa juvenilă este şi insuficienţa instrumentelor extraşcolare de educaţie. Faptul că în gimnazii şi licee nu mai sunt ocupaţiile facultative de altă dată, este cert. Acestea, şi multe altele, au fost aduse ca argument că în țara noastră creşte infracţionalismul juvenil.

Pornind de la motivele care duc copii pe banca de acuzati, profesioniştii care au fost antrenaţi în acest proiect, au mai discutat, practic la fiecare şedinţă, cazuri concrete de implicare a minorilor în activităţi periculoase pentru ei. La mai multe întruniri au participat specialiţi de la DASPF, asistenţii sociali în a căror vizor sunt familiile vulnerabile cu minori cu comportament deviant, specialişi de la serviciul de asistenţă psihopedagogică, reprezentanţi de la comisia locală pentru drepturile copilului.

La primele şedinţe ale grupului de lucru majoritatea membrilor declarau că principalii actorii în diminuarea fenomenului delincvenţa juvenilă sunt poliţiştii şi procurorii, care denotă o percepere incompletă a noţiunii justiţiei juvenile.

Iată de ce, în cadrul unei şedinţe, a fost discută Recomandarea cu privire la parteneriatul în prevenirea infracţiunii (adoptată de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 24 septembrie 2003) unde se recunoaşte că utilizarea justiţiei penale tradiţionale şi a măsurilor de executare a legii nu s-a dovedit a fi suficient de eficientă în reducerea numărului şi a impactului problemelor infracţionale actuale. Abordarea eficientă de prevenire pentru reducerea infracţiunilor trebuie să implice stabilirea relaţiilor de parteneriat între actorii-cheie de la toate nivelele – naţional, regional şi local – pentru a spori performanţa în realizarea unui scop comun, prin asumarea responsabilităţii comune şi prin schimbul de resurse între diferiţi agenţi publici sau privaţi. Partenerii trebuie să acţioneze împreună fără pierderea identităţii profesionale separate, fără umbrirea inacceptabilă sau ilegală a puterilor şi intereselor lor şi fără pierderea responsabilităţii.

Deşi la nivel raional colaboratorii subdiviziunilor activează coerent, totuși pe parcursul şedinţelor, membrii grupului de lucru au constatat faptul că la nivel local, activitatea echipelor multidisciplinare în multe localităţi nu corespunde cerinţelor.

Nevoile sociale sau agravarea celor existente deja, impun o continuă evaluare şi reorientare a activităţilor principalilor actori ai comunităţii către priorităţile momentului.

Aşa cum autoritatea tutelară locală joacă un rol important în identificarea problemelor copiilor cu comportament deviant, şi prin utilizarea resurselor umane proprii, a datelor locale şi a capacităţii lor organizatorice ea trebuie să monitorizeze şi să sprijine minorii şi familiile acestora pentru a putea depăşi situaţia.

Membrii grupului de lucru au menţionat că deși au un cadru legislativ bun, totuşi, din mai multe motive, nu toţi actorii îşi îndeplinesc competenţele aşa cum le cere statutul funcţiei pe care o deţin.

Pentru a facilita activitatea specialiştilor, membrii grupului de lucru au ajuns la decizia de a elabora un mecanism de dejudiciarizare, care să includă toţi factorii de decizie, cu indicarea competenţelor fiecărui actor, începând de la acţiunile de identificare a cazului, evaluare, managmentul de caz, acordarea asistenţei, monitorizare, evidenţă. Acest mecanism a fost adus la cunoştinţă de către membrii grupului de lucru tuturor actorilor implicaţi: asistenţilor sociali, poliţiştilor de sector, directorilor adjuncţi in gimnazii şi liceie.

Raport realizat de Elena Oboroceanu,
Coordonator IRP Căuşeni