În cadrul seminarului de formare continuă „Rolul specialistului pentru protecţia drepturilor copilului ca reprezentant legal în cadrul procesului penal”, unde au participat 15 specialişti pentru protecţia drepturilor copilului din cadrul Direcţiilor de Asistenţă Socială şi asistenţi sociali din diferite regiuni ale ţării, au vorbit 3 specialişti cu experienţă, din domeniile juridic şi psihologic.
Seminarul a fost împărţit în 8 sesiuni. Primul vorbitor a fost dr. V. Zaharia, expert IRP, conf. univ. Expertul IRP a vorbit despre standardele internaţionale privind interesul superior al copilului şi respectarea drepturilor copilului (reglementările ONU în domeniu şi Jurisprudenţa) şi despre angajamentele naţionale, privind consolidarea sistemului de protecţie a drepturilor copilului.
Menţionăm faptul că pe parcursul discuţiilor au fost depistate impedimentele care împiedică desfăşurarea eficientă a activităţii profesionale ale asistentului social. Această problemă a fost examinată din trei puncte de vedere:
• Opozabile specialistului (asistentului social);
• Opozabile beneficiarului sau a copilului în conflict cu legea;
• Opozabile sistemului de justiţie.
La finalul discuţiilor au fost depistate şi elucidate momentele depăşirii impedimentelor cu care se confruntă asistenţii sociali şi specialiştii pentru protecţia drepturilor copilului din cadrul Direcţiilor de Asistenţă Socială din ţara noastră.
De asemenea, a avut loc şi un atelier de lucru, în urma căruia au fost făcute anumite concluzii.
Următoarele probleme care au fost discutate în cadrul seminarului, au fost: „Aspectele procesual penale în activitatea specialistului pentru protecţia drepturilor copilului ca reprezentant legal în cadrul procesului penal”. La acest capitol s-a referit dr. hab. Igor Dolea, expert IRP, prof. univ. Specialistul a vorbit amănunţit despre desfăşurarea procesului penal în termen rezonabil, despre drepturile victimei, a părţii vătămate, a bănuitului, a învinuitului sau a inculpatului şi a apărătorului. De asemenea, expertul s-a referit şi la prezumţia nevinovăţiei.
Un alt expert IRP, dr. Valentina Priţcan, conf. univ., s-a referit în discursul său la trei probleme foarte importante:
1. „Rolul specialistului pentru protecţia drepturilor copilului în aplicarea principiilor fundamentale de protecţie a copilului în cadrul serviciilor sociale şi în justiţia pentru minori. Elucidarea esenţei procedurilor prietenoase copiilor aflaţi în situaţii de risc.”
În acest sens, dr. Valentina Priţcan, a discutat despre personalitatea orientată antisocial, care se formează în aceleaşi sfere ale vieţii sociale ca şi personalitatea non-delicventă, aici diferă, însă, conţinutul informaţiilor repetate şi valoarea acordată acestora.
2. „Copiii şi traumele. Efectul traumelor asupra dezvoltării copilului. Dezvoltarea competenţelor de identificare a relaţiei dintre traumă, excluziune socială şi comportament anti-social.”
Pentru a elucida această problemă, expertul a prezentat un film de scurt metraj, în care o fetiţă de aproximativ 5 ani, reproduce în totalitate comportamentul şi felul de a vorbi a mamei sale. Mai mult decât atât, copilul imită tot ceea ce vede acasă: violenţa, abuzul sexual, limbajul indecent pe care îl foloseşte mama atunci când este în stare de ebrietate şi altele. În acest film a putut fi oglindită lupta dintre diferite personalităţi.
Astfel, în urma vizionării filmului, a putut fi făcută următoarea concluzie: copilului i-au fost încălcate toate drepturile.
A urmat activitatea în grup, unde experta a folosit metoda „Panel”.
3. Valorificarea bunelor practici de implicare a specialiştilor în protecţia drepturilor copilului în cadrul serviciilor sociale şi în cadrul procesul penal.
Referindu-se la această problemă, dr. Valentina Priţcan le-a sugerat specialiştilor pentru protecţia drepturilor copilului şi asistenţilor sociali să aducă cât mai multe argumente pro în formarea continuă a unui specialist.
Ulterior, ea s-a referit la adolescenţă şi conduită morală. Aici au fost discutate tipurile de minori:
1. Minorii ce nu cunosc normele sociale de conduită şi nici nu le respectă (cei cu retard mintal sau delăsaţi educaţional);
2. Minorii ce nu cunosc normele sociale de conduită, dar interesele proprii diferă de ele şi el nu le respectă;
3. Minorii ce nu cunosc normele sociale de conduită şi le respectă;
4. Minorii care au însuşit normele antisociale (criminalitate).
În acest sens s-a vorbit şi despre sfera afectivă a adolescenţilor:
1. Dezvoltarea competenţelor de gestionare a emoţiilor
2. Gestionarea furiei
La finalul seminarului, s-a discutat despre diferite metode de stăpânire şi comportare în timpul situaţiilor de criză, pentru a înţelege mai bine comportamentul şi reacţia adolescenţilor. Evident, pentru a elucida această problemă, au avut loc şi câteva exerciţii în grup.