Succesiunea bunurilor imobile neînregistrate, refuzul notarilor de a presta servicii la domiciliu sau numărul critic de parajuriști în regiune. Acestea au fost principalele probleme identificate de Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție în raionul Comrat în cadrul ședinței online, desfășurate la 24 februarie curent.

O problemă majoră a locuitorilor din Comrat este legalizarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile neînregistrate în registrul bunurilor imobile. Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat, a menționat, în cadrul ședintei, că a găsit o soluție la nivel local pentru aceste situații, însă legislația rămâne lacunară: „Locuințele vechi, construite până în 1996, nu sunt înregistrate la Agenția Servicii Publice. În Comrat sunt peste 500 de astfel de locuințe. Oamenii trăiesc acolo de 20-30 de ani, însă nici construcțiile, nici terenurile nu au un număr cadastral. Aceasta este o problemă enormă cu care se confruntă oamenii în toată țara, nu doar în Comrat. Un alt aspect al acestei probleme este legat de dreptul succesoral: moștenitorii persoanelor care locuiesc în astfel de case vor să-și legalizeze dreptul la proprietate asupra acestor bunuri neînregistrate. Practica respectivă ne-a determinat să stabilim la nivel local un mecanism prin care poate fi aplicată succesiunea, dar este unul destul de anevoios.”

Membrii platformei au decis că vor examina detaliat această problemă, inclusiv prin consultarea opiniei membrilor Platformelor de Dialog pentru Acces la Justiție care activează în alte raioane ale țării - Soroca, Criuleni și Cimișlia. Ulterior, în baza constatărilor și a consultărilor cu experții în domeniul dreptului succesoral/funciar va fi elaborată o notă informativă comună pentru toate 4 regiuni care să fie expediată în adresa factorilor de decizie la nivel național (Cancelariei de stat, Ministerului Justiției etc.) în vederea stabilirii unui mecanism clar de legalizare/înregistrare a bunurilor imobile neînregistrate menționate.

Tot în cadrul ședinței din 24 februarie au fost puse în discuție și problemele cu care se confruntă persoanele în etate în accesul la justiție și în special foștii deținuți, care la eliberare nu dispun de un loc de trai și nici de pensie sau au o pensie extrem de mică.

Natalia Baurciulu, directoarea Clinicii Juridice din Comrat, a menționat: „Persoanele în etate reprezintă un grup vulnerabil. Din cauza analfabetismului, barierei lingvistice sau a culturii juridice reduse pe care o au, aceste persoane au nevoie de suport.”

Svetlana Mironova, șefa reprezentanței din Comrat a Oficiului Avocatului Poporului, a spus: „Am reușit să cazăm în Azilul de Bătrâni din Comrat un singur fost deținut. Capacitatea azilului este foarte redusă, de maxim 30 de persoane, în timp ce solicitări sunt mult mai multe, iar alte centre sociale în municipiu nu există.”

O altă problemă pusă în discuție de membrii Platformei a fost executarea hotărârilor judecătorești pe cauze civile. Potrivit acestora, există foarte multe plângeri împotriva executorilor judecătorești. Oamenilor nu le sunt explicate acțiunile întreprinse, iar executarea nu are finalitate ani de zile din diverse cauze neclare.
Un motiv de nemulțumire a locuitorilor din Comrat este și refuzul notarilor de a presta servicii notariale la domiciliu, de exemplu, în cazul persoanelor imobilizate la pat. Potrivit acestora, ultimele prevederi legale, nu-i obligă pe notari să presteze servicii în afara biroului, chiar și în condiții pe pandemie. Prin urmare, rudele sunt nevoite să găsească metode de transportare a persoanei la biroul notarial. Pentru identificarea soluțiilor în acest sens, IRP intenționează să includă în componența Platformei notari și executori judecătorești.

Participanții au discutat și despre necesitatea extinderii numărului de parajuriști. Deși numărul parajuriștilor din Comrat este cel mai mare (4), în raport cu celelalte regiuni de intervenție – Soroca și Criuleni (2), Cimișlia (0), membrii Platformei spun că există o necesitate stringentă în suplimentarea acestora. În acest sens, în comun cu Platformele din alte trei raioane, urmează să fie elaborată și expediată o notă informativă/solicitare în adresa Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat.

La finalul ședinței, directorul și vicedirectorul Institutului de Reforme Penale, Igor Dolea și, respectiv, Ceslav Panico le-au prezentat membrilor Platformei două ghiduri practice, aflate în proces de elaborare, privind accesul la justiție a grupurilor vulnerabile, inclusiv în perioada pandemiei Covid-19, cu îndemnul ca membrii Platformei să livreze cazuri practice locale, și au făcut o incursiune în activitățile Platformelor de Dialog preconizate pentru anul 2021.

Scopul platformelor este de a facilita și asigura accesul la justiție pentru bărbați și femei din raionul de intervenție, în special pentru cei din grupurile vulnerabile și marginalizate. Membrii Platformei se întrunesc trimestrial pentru a pune în discuție barierele din calea accesului la justiție cu care se confruntă justițiabilii și identifică soluții pentru înlăturarea acestora. Platforma este formată din 10-12 reprezentanți ai actorilor comunitari din domeniul justiției și a domeniilor conexe din raionul de intervenție, precum: judecători; procurori; avocați; parajuriști; polițiști; mediatori din circumscripție; reprezentanți a consiliilor raionale, primăriilor; mediatori comunitari; medici și societate civilă.

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Reforme Penale (IRP), în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu IRP și INVENTO, cu suportul financiar al Suediei.