În cadrul celei mai recente ședințe a Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție din Criuleni s-a discutat despre accesul la justiție pentru două grupuri vulnerabile: populația din stânga Nistrului și persoanele analfabete. Despre cum se manifestă vulnerabilitatea acestora în raport cu justiția, care poate fi rolul Platformei în soluționarea problemelor acestor grupuri, dar și despre alte aspecte ale accesului la justiție în raionul Criuleni am discutat cu Sergiu Caraman, judecător și membru al Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție din regiune.

1. Din perspectiva dvs. de judecător, care ar fi cele mai reprezentative probleme de acces la justiție cu care se confruntă locuitorii raionului Criuleni?

- Cred că una dintre problemele de bază ar fi lipsa cunoștințelor și a culturii juridice a cetățenilor. Totodată, merită să accentuăm și problemele generate de stereotipurile de gen, de exemplu, cazurile când femeile care au suferit din cauza violenței ezită să se adreseze sistemului de justiție. Motivul acestei reticențe este, în multe cazuri, frica de a nu fi blamată de membrii comunității. Tot la capitolul probleme putem vorbi despre mecanismul complicat de accesare a asistenței juridice garantate de stat de către persoanele cu venituri modeste, care nu au suficiente resurse financiare pentru angajarea unui avocat. O altă barieră în calea accesului la justiție este nivelul redus de încredere al cetățenilor în justiție.

2. Cum credeți că ar putea contribui la soluționarea acestor probleme Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție?

Sunt optimist și cred că, de fiecare dată, o interacțiune între reprezentanții mai multor instituții de stat nu face decât să sporească eficacitatea și nivelul de profesionalism al acestor instituții. La fel, cred că Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție ar putea contribui la soluționarea acestor probleme, dacă nu în totalitate, cel puțin parțial. Ideea lansată în cadrul Platformei de redactare a unei broșuri în care să fie redați pașii de urmat pentru accesul la justiție, într-un limbaj accesibil și ilustrată cu imagini, ar fi binevenită pentru promovarea cunoștințelor și a culturii juridice a persoanelor, dar și ar ajuta la înțelegerea mai bună a mecanismului de obținere a asistenței juridice garantate de stat de către persoanele cu venituri modeste, care nu pot să achite serviciile unui avocat plătit.
Din Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție fac parte și reprezentanți ai instituțiilor care prestează servicii sociale. Acești specialiști ar putea fi cei care să identifice persoanele aflate în dificultate, să fortifice, să accelereze promovarea în societate a ideii dreptului la viață fără violență, să încurajeze sesizarea faptelor de violență, dar și a oricăror alte ilegalități, să îndemne persoanele aflate în dificultate ale căror drepturi au fost încălcate să se adreseze autorităților în vederea obținerii asistenței necesare ș.a.m.d.

3. În cadrul ultimei ședințe a Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție în raionul Criuleni au fost identificate două grupuri vulnerabile noi: populația din stânga Nistrului și persoanele analfabete. Prin ce se manifestă vulnerabilitatea acestor grupuri în fața justiției?

Vulnerabilitatea populației din stânga Nistrului se manifestă prin necunoașterea, de regulă, a limbii de stat și imposibilitatea perfectării cererilor și adresărilor în limba de stat în instituțiile competente. O altă problemă care există, în situația pandemică în care ne aflăm, este procedura complicată, iar pe alocuri imposibilă, de deplasare a acestor persoane în instanțele de judecată, existând probleme de a ieși/intra în/din regiunea transnistreană.
Cât privește persoanele analfabete, vulnerabilitatea lor în fața justiției se manifestă prin imposibilitatea acestora de a lua cunoștință personal cu actele procesuale, de a perfecta cereri și a le adresa justiției. Chiar dacă și au reușit să vină în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată sau au fost chemați în calitate de pârâți în instanță, incapacitatea lor de a consulta legile naționale fac deseori posibilă decăderea lor din anumite drepturi procesuale care puteau fi exercitate doar într-un anumit termen stabilit de instanță sau de lege. Această categorie de persoane nu cunoaște, în mare parte, nici care sunt instituțiile și funcționarii cărora urmează să li se adreseze pentru a obține o consultație (parajuriști, spre exemplu). Deseori ei nu pot percepe și nu pot înțelege că le-au fost încălcate anumite drepturi într-o situație sau alta.

4. Cum a influențat pandemia accesul la justiție în regiune? Cum au fost ajustate practicile astfel încât oamenii să beneficieze de o justiție echitabilă?

În perioada pandemică, în special în timpul perioadei de urgență, în judecătoria Criuleni, la fel ca și în celelalte instanțe naționale, s-a instituit un regim special de activitate. Astfel că, în această perioadă au fost judecate doar cazurile urgente și care nu fac posibilă amânarea, la fel, cauze care se examinează fără participarea părților (procedura ordonanțială, cererile cu valoare redusă etc.). De principiu, toate cererile, cauzele sunt și au fost primite în instanță în toată această perioadă și în cazul în care cauza era încadrată în una din categoriile menționate, aceasta a fost examinată în termenii stabiliți. Sigur că examinarea celorlalte categorii de cauze care nu se includ în categoriile menționate a fost suspendată, iar în unele cazuri amânată, la cererea părților care au invocat motive de sănătate. Cu regret, termenele de judecare în situațiile respective sunt mai mari decât în situații obișnuite, însă în aceste condiții, sănătatea oamenilor, inclusiv a angajaților, prevalează. Sperăm ca pandemia să se finalizeze în curând, ca să putem reveni la regimul obișnuit de judecare a cauzelor și să respectăm termenele de judecare instituite de lege.

5. Ce oportunități/posibilități vă oferă dvs. ca judecător calitatea de membru al Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție?

- Participarea în activitatea Platformei îmi oferă mai multe oportunități. Este vorba, în primul rând, de interacționarea cu ceilalți membri ai Platformei, specialiști din regiune. Totodată, mă pot implica direct în identificarea problemelor cu care se confruntă celelalte instituții în această perioadă în ceea ce privește grupurile vulnerabile de persoane și accesul lor la justiție în regiune. La fel, beneficiez de formare profesională oferită prin intermediul atelierelor de lucru, fapt pentru care aduc sincere mulțumiri formatorilor și organizatorilor din cadrul Institutului de Reforme Penale.
Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție activează din septembrie 2020 în patru regiuni din țară - Soroca, Criuleni, Comrat și Cimișlia. Din componența grupurilor fac parte profesioniști din domeniul justiției - judecători, procurori, avocați, parajuriști, inspectori de probațiune, polițiști, mediatori, mediatori comunitari, notari dar și reprezentanți ai administrației publice locale și ai societății civile. Participanții pun în discuție barierele din calea accesului la justiție cu care se confruntă bărbații si femeile, în special, cei din grupurile vulnerabile și marginalizate și identifică soluții pentru aceste probleme.

Activitatea se înscrie în proiectul „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu IRP și Invento, cu suportul financiar al Suediei.