Respectarea drepturilor refugiaților, în atenția Platformelor de Dialog pentru Accesul la Justiție
Membrii și membrele Platformelor de Dialog pentru Accesul la Justiție (PDAJ) Soroca, Ciruleni (Dubăsari), Cimișlia și Comrat au discutat, în cadrul unei ședințe extraordinare, despre rolul și implicarea autorităților publice locale, profesioniștilor din sectorul justiției și domeniile conexe, societății civile în asigurarea respectării drepturilor persoanelor refugiate. Ședința a fost organizată în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova în parteneriat cu Institutul de Reforme Penale (IRP), cu suportul financiar al Suediei.
Avocatul poporului, Ceslav Panico, a apreciat felul în care cetățenii Republicii Moldova au răspuns crizei apărute și a atenționat că, în condiții dificile, sarcina principală este de a asigura respectarea drepturilor refugiaților. „Cele mai vulnerabile grupuri din rândul refugiaților sunt femeile, copiii și persoanele în etate și trebuie să depunem toate eforturile pentru a preveni potențialele riscuri, cum ar fi traficul de ființe umane, exploatarea sau discriminarea. La fel, este nevoie de implicarea actorilor la nivel local pentru adaptarea și sincronizarea intervențiilor sau referirea cazurilor”, a subliniat Ceslav Panico.
Participanții și participantele la ședință au menționat că la nivel local comunitățile s-au mobilizat rapid, iar necesitățile refugiaților, în mare parte, sunt acoperite. Printre cele mai frecvente întrebări adresate de refugiați în cadrul consultațiilor juridice se referă la documentele personale, angajarea în câmpul muncii, încadrarea copiilor în școli și grădinițe, asigurarea accesului la servicii medicale.
Directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, Oleg Palii, a spus că autoritățile lucrează pe câteva direcții concomitent, pentru a activa întreg spectru de servicii de care au nevoie persoanele refugiate. „Autoritățile depun eforturile necesare pentru a răspunde cât mai eficient fluxului de refugiați din Ucraina. Legislația națională în vigoare este ajustată pentru asemenea situații. Un șir de soluții au fost deja implementate, cum ar fi permisiunea de a intra în Republica Moldova cu acte de identitate ucrainești sau pașapoarte expirate, angajarea în câmpul muncii fără permis de muncă, doar în baza pașaportului ucrainean și IDNP-ului obținut de la poliția de frontieră. Una dintre problemele care urmează a fi soluționate este înscrierea copiilor la școală. Trebuie să identificăm pedagogi ucraineni printre refugiați, care să predea lecții copiilor în limba lor maternă”, a afirmat Oleg Palii.
Membrii și membrele PDAJ au subliniat că organizațiile obștești din proiect s-au mobilizat imediat și oferă suport refugiaților în regiuni. „Am primit deja solicitări privind școlarizarea copiilor și acum elaborăm o bază de date a acestor copii, pentru a stabili numărul de solicitanți”, a spus Oxana Indricean, șefa Serviciului de asistență psihopedagogică, Direcția de învățământ Soroca, membră a PDAJ Soroca.
„Ca și în alte regiuni, avem nevoie de medicamente și hrană pentru copii. O altă problemă este adaptarea condițiilor de trai pentru persoanele cu necesități speciale”, a comunicat Ina Cazacu, coordonatoarea de proiect a A.O. „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” (Criuleni).
„Una dintre dificultățile cu care ne confruntăm sunt condițiile tehnico-sanitare foarte stricte pentru centrele de cazare a refugiaților. Este foarte dificilă respectarea tuturor cerințelor, ținând cont de gradul de pregătire și resursele disponibile la nivel local, mai ales că, în mare parte, sunt implicați voluntari”, a menționat Anna Ojog, viceprimară a Primăriei Soroca.
Participanții și participantele la ședință au subliniat importanța comunicării și colaborării între instituțiile publice centrale și locale, organizațiile societății civile și alți actori interesați, pentru identificarea continuă a problemelor cu care se confruntă persoanele refugiate, dar și a soluțiilor eficiente de depășire a lor.
Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat au fost create cu suportul IRP, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Membri ai PDAJ sunt judecători, procurori, avocați, parajuriști, polițiști, mediatori și mediatori comunitari, notari, reprezentanți ai administrației publice locale, medici și reprezentanți ai societății civile, care și-au unit eforturile și fac schimb de experiență pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la justiție a persoanelor din grupuri vulnerabile din cele patru regiuni de intervenție.
Avocatul poporului, Ceslav Panico, a apreciat felul în care cetățenii Republicii Moldova au răspuns crizei apărute și a atenționat că, în condiții dificile, sarcina principală este de a asigura respectarea drepturilor refugiaților. „Cele mai vulnerabile grupuri din rândul refugiaților sunt femeile, copiii și persoanele în etate și trebuie să depunem toate eforturile pentru a preveni potențialele riscuri, cum ar fi traficul de ființe umane, exploatarea sau discriminarea. La fel, este nevoie de implicarea actorilor la nivel local pentru adaptarea și sincronizarea intervențiilor sau referirea cazurilor”, a subliniat Ceslav Panico.
Participanții și participantele la ședință au menționat că la nivel local comunitățile s-au mobilizat rapid, iar necesitățile refugiaților, în mare parte, sunt acoperite. Printre cele mai frecvente întrebări adresate de refugiați în cadrul consultațiilor juridice se referă la documentele personale, angajarea în câmpul muncii, încadrarea copiilor în școli și grădinițe, asigurarea accesului la servicii medicale.
Directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, Oleg Palii, a spus că autoritățile lucrează pe câteva direcții concomitent, pentru a activa întreg spectru de servicii de care au nevoie persoanele refugiate. „Autoritățile depun eforturile necesare pentru a răspunde cât mai eficient fluxului de refugiați din Ucraina. Legislația națională în vigoare este ajustată pentru asemenea situații. Un șir de soluții au fost deja implementate, cum ar fi permisiunea de a intra în Republica Moldova cu acte de identitate ucrainești sau pașapoarte expirate, angajarea în câmpul muncii fără permis de muncă, doar în baza pașaportului ucrainean și IDNP-ului obținut de la poliția de frontieră. Una dintre problemele care urmează a fi soluționate este înscrierea copiilor la școală. Trebuie să identificăm pedagogi ucraineni printre refugiați, care să predea lecții copiilor în limba lor maternă”, a afirmat Oleg Palii.
Membrii și membrele PDAJ au subliniat că organizațiile obștești din proiect s-au mobilizat imediat și oferă suport refugiaților în regiuni. „Am primit deja solicitări privind școlarizarea copiilor și acum elaborăm o bază de date a acestor copii, pentru a stabili numărul de solicitanți”, a spus Oxana Indricean, șefa Serviciului de asistență psihopedagogică, Direcția de învățământ Soroca, membră a PDAJ Soroca.
„Ca și în alte regiuni, avem nevoie de medicamente și hrană pentru copii. O altă problemă este adaptarea condițiilor de trai pentru persoanele cu necesități speciale”, a comunicat Ina Cazacu, coordonatoarea de proiect a A.O. „Fiecare Contribuie pentru Schimbare” (Criuleni).
„Una dintre dificultățile cu care ne confruntăm sunt condițiile tehnico-sanitare foarte stricte pentru centrele de cazare a refugiaților. Este foarte dificilă respectarea tuturor cerințelor, ținând cont de gradul de pregătire și resursele disponibile la nivel local, mai ales că, în mare parte, sunt implicați voluntari”, a menționat Anna Ojog, viceprimară a Primăriei Soroca.
Participanții și participantele la ședință au subliniat importanța comunicării și colaborării între instituțiile publice centrale și locale, organizațiile societății civile și alți actori interesați, pentru identificarea continuă a problemelor cu care se confruntă persoanele refugiate, dar și a soluțiilor eficiente de depășire a lor.
Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat au fost create cu suportul IRP, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei. Membri ai PDAJ sunt judecători, procurori, avocați, parajuriști, polițiști, mediatori și mediatori comunitari, notari, reprezentanți ai administrației publice locale, medici și reprezentanți ai societății civile, care și-au unit eforturile și fac schimb de experiență pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la justiție a persoanelor din grupuri vulnerabile din cele patru regiuni de intervenție.