Munca neremunerată în folosul comunităţii - o pedeapsă benefică şi eficientă Vasile Cojocaru, un tînăr în vîrstă de 25 de ani din Semeni, trebuie să facă 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii. Conform graficului, el munceşte, zi de zi, cîte patru ore. “Le respectă întocmai, este un băiat serios”, spune Victor Grecu, consilier de probaţiune la Biroul de probaţiune din Ungheni.
Pedeapsa i-a fost stabilită pentru un furt. Tînărul a sustras un capac de canalizare, pe care vroia să-l vîndă ulterior şi să-şi facă nişte bani de buzunar. N-a mai făcut bani, în schimb, a “încasat” o pedeapsă. “M-am învăţat minte şi nu am să mai comit aşa ceva pe viitor. Această pedeapsă mă ajută să judec la rece”, spune Vasile Cojocaru.
40 de avocaţi au fost instruiţi în domeniul acordării asistenţei juridice în cauzele cu implicarea minorilor În perioada 13-16 august 2013, Institutul de Reforme Penale în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridica Garantată de Stat au desfaşurat seminarul pe tema “Acordarea asistenţei juridice garantate de stat în cauzele cu implicarea copiilor“, la care au fost instruiţi 40 de avocaţi.
Pedepse neprivative de libertate, munca în folosul comunităţii În cazul muncii comunitare, prin contribuţia adusă societăţii cel pedepsit poate într-un fel să ispăşească paguba produsă şi la partea materială dar şi la acea morală.

Lucrările de salubrizare demarate de autorităţi înainte de sărbători au fost o bună oportunitate de a implica la muncile comunitare persoanele condamnate pentru infracţiuni minore. În unele parcuri sau în apropierea clădirilor publice puteau fi văzuţi maturi sau minori măturând sau văruind copaci. Unii dintre ei executau cele 4 ore pe zi de muncă în folosul comunităţii, stabilite de instanţa de judecată pentru că au comis o infracţiune nu foarte gravă.