Doamna Maria Zugravu a devenit parajuristă în anul 2016 și este membră a Consiliului de Administrare a Asociației Naționale a Parajuriștilor din Moldova (www.parajurist.md). Acordarea asistenței juridice persoanelor din categoriile vulnerabile este scopul activității doamnei Zugravu în calitate de parajuristă, mediatoare, dar și președintă a asociației „Centrul de Justiție Socială ECHITATE”, care promovează principiile justiției sociale. La fel, doamna Maria Zugravu este membră a Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție (PDAJ) din Criuleni.



1. Ce v-a determinat să deveniți parajuristă?

Toată activitatea mea a fost și este legată de lucrul cu oamenii, întotdeauna mi-a plăcut să le ofer ajutor atunci când au nevoie. Aveau nevoie de un simplu sfat - unde se pot adresa să-și soluționeze problema, de ce acte au nevoie și care este instituția la ușa căreia trebuie să bată. Din aceste interacțiuni am înțeles că pot ajuta mult mai mulți oameni și așa am decis să devin parajuristă. Să știți că sunt niște trăiri frumoase când reușești să ajuți pe cineva, iar recunoștința oamenilor pentru consultanță în soluționarea problemelor cu care se confruntă este de nedescris.


2. Care sunt principalele calități de care trebuie să dea dovadă un parajurist? Ce este important în această profesie?

Parajuristul/a este persoana care se bucură de o înaltă încredere și stimă din partea comunității locale. Cu studii juridice incomplete sau studii superioare complete, parajuristul/a are și o instruire specială și este calificat să acorde populației asistență juridică primară.

Pentru o bună prestație profesională, parajuristul/a are nevoie de multă încredere în sine și în competențele sale profesionale, trebuie să comunice eficient, să stăpânească tehnici de rezolvare a situațiilor critice, tensionate sau conflictuale, să fie capabil să gestioneze situații tipice și să dezvolte soluții pentru cele atipice, ieșite din comun. Sunt importante și tacticile de comunicare cu beneficiarul, ascultarea este o abilitate foarte importantă și absolut necesară unei intervievări bune pentru acordarea ajutorului calificat. Sunt foarte bucuroasă când oamenii pleacă mulțumiți de răspunsurile primite sau soluțiile identificate, dar cred că fără experiența acumulată pe parcursul a 20 de ani în drept, management, marketing, finanțe și administrare publică ar fi fost mai dificil.


3. Cum arată viața oamenilor din perspectiva profesiei pe care o exercitați?

Nivelul de informare a populației privind drepturile omului este unul redus. Oamenii sunt triști, au multe probleme, abia de-și pot asigura minimul necesar de existență. Nu au cultură juridică și foarte rar când își cunosc drepturile și acționează dacă au înțeles că drepturile le sunt încălcate, că problema e serioasă și trebuie să ajungă în instanța de judecată.

Cu regret, cetățenii devin interesați să își cunoască drepturile doar când se pomenesc într-o situație neplăcută și abia atunci încep a se documenta, încearcă să înțeleagă unde le-au fost încălcate drepturile sau ce ar putea face ca să le apere, care sunt mecanismele de remediere.


4. De aproape un an și jumătate ne obișnuim să trăim în condiții noi, în pandemie. Cum a schimbat aceasta munca dumneavoastră și interacțiunea cu justițiabilii?

În perioada pandemiei, de fapt, toți am devenit vulnerabili și problemele s-au înmulțit. Noi, parajuriștii/ele, am continuat să consultăm beneficiarii la oficiu, prin telefon, Viber sau prin intermediul rețelelor sociale.

În noile condiții oamenii au devenit mai nervoși, mai dezorientați și caută cu disperare soluții la problemele cu care se confruntă și ajung cu acestea la parajuriști. Respectiv, avem un volum mare de lucru căruia încercăm să-i facem față, pe de altă parte, confruntându-ne și noi cu aceleași probleme ca și alți concetățeni: salarii modeste, provocări cotidiene, oboseala.

5. Ce v-a motivat să aderați la PDAJ Criuleni?

Nu sunt doar parajuristă, dar reprezint și o organizație non-guvernamentală care are drept scop acordarea suportului juridic gratuit populației din regiunea Criuleni și Dubăsari, în special oamenilor din grupuri vulnerabile. PDAJ este o posibilitate de a interacționa cu colegii din domeniul justiției care împărtășesc din experiența lor și astfel identificăm problemele sistemice cu care se confruntă oamenii din categorii vulnerabile ale populației. Ulterior am putea crea parteneriate pentru a identifica soluții pentru problemele existente și a realiza activități comune de prevenire a problemelor.

O alt motiv pentru care am ales să fiu membră a PDAJ este faptul că membrii și membrele Platformei beneficiază de instruiri pe diverse subiecte care ne ajută să ne dezvoltăm și să fim de ajutor cetățenilor în diferite situații cu care se adresează.


6. Calitatea dumneavoastră de membră a PDAJ din Criuleni vă ajută în activitatea de parajuristă? Ce găsiți valoros în interacțiunea între membrii Platformei a diverselor probleme și aspecte de acces la justiție pentru persoanele din categoriile vulnerabile?

De fapt, un parajurist/ă mereu caută să se dezvolte personal și profesional pentru a asigura calitatea înaltă a serviciului prestat. Calitatea de membră a PDAJ îmi oferă oportunitate să învăț și din experiența colegilor din domeniu, a experților antrenați în activități și împreună să oferim soluții, să identificăm mecanisme pentru a asigura accesul la justiție persoanelor din categoriile vulnerabile. Împreună învățăm că, oferind asistență, nu te costă nimic că să dăruiești bunătate!

Vă mulțumim pentru timpul acordat!


Datorită interacțiunii frecvente cu populația, parajuriștii/ele au o experiență valoroasă pentru activitatea Platformelor de Dialog pentru Accesul la Justiție din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat, care au fost create pentru a identifica problemele la nivel local în domeniul accesului la justiție a persoanelor vulnerabile și pentru a formula soluții pentru acestea. Platformele sunt constituite din 10 – 12 profesioniști/profesioniste din domeniul justiției și domeniile conexe din raionul de intervenție: judecători/are, procurori/ore, avocați/te, parajuriști/e, polițiști/e, mediatori/are din circumscripție; reprezentanți/te ai consiliilor raionale, primăriilor, mediatori/are comunitari/e, medici și reprezentanți/te ai/ale societății civile.

Pentru a spori eficiența activității PDAJ, Institutul de Reforme Penale implementează un Program de capacitare pentru membrii și membrele Platformelor. Programele de capacitare vizează 5 direcții de dezvoltare: aspecte particulare ale legislației și practicilor juridice legate de accesul la justiție; gestionarea situațiilor dificile de interacțiune cu beneficiarii; referirea cazurilor către instituțiile competente; contribuirea la reducerea întârzierilor în procesele penale, civile și contravenționale; abordarea integrată a problemelor sistemice din domeniul accesului la justiție.

Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat au fost create cu suportul Institutului de Reforme Penale în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu IRP, cu suportul financiar al Suediei.