Una dintre modalitățile prin care persoanele din categorii vulnerabile pot beneficia de ajutor în soluționarea problemelor cu care se confruntă, inclusiv de ordin juridic, este adresarea la para-jurist. În prezent, numărul para-juriștilor în localitățile din Republica Moldova este insuficient, iar necesitatea acestor specialiști este în creștere.

Para-jurista Olga Morari, care activează în localitatea Bădiceni și este membră a Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție (PDAJ) Soroca, ne vorbește despre experiența sa de interacțiune cu beneficiarii și despre provocările cu care se confruntă reprezentanții acestei profesii.


Cât de solicitate sunt serviciile unui para-jurist în raionul Soroca?

Atunci când am fost angajată în calitate de para-juristă, puține persoane cunoșteau ce este această profesie. Cu timpul, am interacționat cu locuitorii și ei au înțeles că noi suntem ca un ghid, atunci când nu poți rezolva o problemă juridică. Aici se pot adresa cu diverse întrebări, până a merge la un avocat. Para-juristul oferă informații gratuit și asigură confidențialitatea.

La începutul activității mele se adresau foarte puțini oameni, în jur de 6-7 persoane pe lună. În prezent, înregistrez 15-16 cereri lunar. A fost greu la început – să găsești contactul cu beneficiarii, să le insufli încredere, dar cu fiecare zi am îndrăgit această muncă și îmi place foarte mult că pot ajuta oamenii.


Cine se adresează cel mai des după asistența para-juristului și care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă oamenii?

Cel mai frecvent, după consultații se adresează femeile, pentru că ele sunt cele care merg oriunde pentru a căuta soluții și a rezolva orice problemă familiară. Problema cu care cel mai des de adresează beneficiarii și beneficiarele ține de calcularea stagiului de cotizare, a vârstei pentru stabilirea pensiei – ei nu cunosc unde se pot adresa pentru a obține această informație. Deseori, persoanele vin pentru a fi ajutate la completarea diverselor cereri, inclusiv pentru ajutorul social. Uneori, pur și simplu, au nevoie de date de contact pentru soluționarea anumitor probleme, de exemplu, ale polițistului de sector.


Care este interacțiunea para-juriștilor cu alte instituții din raion, inclusiv cu instituții din domeniul justiției?

Contactăm cu instituțiile din raion în funcție de întrebările cu care se adresează populația, dacă trebuie să concretizăm sau să aflăm anumite informații. În activitatea mea, cel mai des conlucrez cu asistentul social comunitar, polițistul de sector și Primăria. Cele mai multe chestiuni le soluționăm în comun cu asistentul social comunitar, cu care avem o conlucrare fructuoasă.


Sunteți una dintre membrele active în cadrul Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție (PDAJ) Soroca. Cum v-a ajutat participarea la ședințele, activitățile PDAJ în activitatea Dvs.?

Nu credeam că va fi ceva deosebit ce se va întâmpla în cadrul ședințelor PDAJ. Dar, participând la fiecare ședință am observat că adun multe cunoștințe atât din domeniul asistenței juridice, cât și din alte domenii, care mă ajută mult în activitatea mea de para-juristă. Grație activității în cadrul Platformei, am cunoscut oameni noi, din experiența cărora, la fel, obținem și cunoștințe noi. Uneori, în cadrul ședințelor sunt discuții care nu țin nemijlocit de domeniul nostru, ca ulterior să folosim informația primită pentru a răspunde la întrebările oamenilor. Informația și cunoștințele nu sunt niciodată în plus, în special într-o profesie ca a noastră.


Crearea PDAJ a avut drept scop inclusiv crearea unei comunicări mai eficiente între profesioniștii și profesionistele din justiție și domeniile conexe. Cum s-a schimbat comunicarea între membrii platformei, după crearea acesteia?

În acest moment, nu pot spune că sunt schimbări radicale. Continuăm să facem schimb de informații și de experiență, am datele de contact ale specialiștilor din diferite domenii, astfel încât știu unde mă pot adresa în caz că beneficiarii se adresează cu anumite probleme. Totuși, cel mai frecvent comunic și mă consult cu colegii para-juriști.


Reieșind din comunicarea Dvs. cu beneficiarii, care ar fi trei sfaturi pe care le-ați considera ca fiind utile pentru potențialii beneficiari?

În primul rând, pentru a-i putea ajuta eficient, este nevoie să fie deschiși, atunci când se adresează cu o problemă. Este nevoie de încredere și comunicare sinceră, deoarece para-juristul este obligat să păstreze confidențialitatea informațiilor, dar are nevoie să cunoască problema în detaliu pentru a putea ajuta eficient.

Apoi, le-aș recomanda să se adreseze la timp după ajutor și să aibă încredere că problema lor poate fi soluționată.

Și un sfat general este că trebuie să dea dovadă de disciplină, să aibă actele în regulă și, atunci când se adresează după ajutor, să aibă actele de identitate.


Care rămân a fi cele mai mari impedimente cu care se confruntă para-juriștii și cum acestea afectează activitatea lor?

Una dintre cele mai mari probleme pentru para-juriști cred că este salariu mic, care este și insuficient, și demotivant. Cred că sunt binevenite instruirile, în cadrul cărora putem afla multe informații care le putem pune la dispoziție beneficiarilor noștri. Participarea în cadrul ședințelor PDAJ demonstrează utilitatea schimbului de informații și ne dorim mai multe instruiri ca să ne îmbogățim cunoștințele.


Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție din Soroca, Criuleni (Dubăsari), Cimișlia și Comrat au fost create în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova în parteneriat cu IRP, cu suportul financiar al Suediei. Membri ai PDAJ sunt judecători, procurori, avocați, para-juriști, polițiști, mediatori și mediatori comunitari, notari, reprezentanți ai administrației publice locale, medici și reprezentanți ai societății civile, care și-au unit eforturile și fac schimb de experiență pentru a contribui la îmbunătățirea accesului la justiție al persoanelor din grupuri vulnerabile din cele patru regiuni de intervenție.