Cu noi modele de pregatire pentru liberare s-au familiarizat angajatii Institutiilor Penitenciare din Nr. 10 Goieni, Nr. 1 Taraclia, Nr. 8 Bender, Nr. 2 Lipcani, Nr. 7 Rusca, Nr. 4 Cricova in cadrul ciclului de ateliere de lucru organizat de Institutul de Reforme Penale.

Pe parcursul uneia dintre sesiunile atelierului, cei prezenti au lucrat in grup si au discutat importanta retelei sociale pentru integrarea sociala a ex-detinutilor.

Cei prezenţi, au facut o paralela intre instrumentele de lucru ale consierilor de pregatire pentru liberare din cadrul Centrelor de Justitie Comunitara si ale angajatilor din penitenciare responsabili de acelasi domeniu. In acest context, angajatii CJC-urilor au impartasit colegilor cele mai importante aspecte din experienta in domeniul pregatirii pentru liberare a detinutilor. De asemenea, au fost discutate mecanismele si instrumentele de lucru si propuse solutii pentru cazuri dificile.

The Institute for Penal Reform keeps on with informational and educational activities on new institutions of the criminal and criminal procedure law for prosecutors, judges and policemen.

Therefore, a Round Table “The implementation of the mediation in penal causes assured by the State” was carried out in Falesti on 12 February, 2009.
The aim of the activity consisted in informing prosecutors, judges and penal pursuit officers concerning the implementation of mediation in penal cases.
Participants have specified the importance of this institution, taking into account its benefits both for the State and community.
The proposals made by the participants were the following:

In Republica Moldova continua sa existe un sir de categorii sociale, respectarea drepturilor carora nu se bucura de atentia cuvenita a statului. Acestea sint: copiii, femeile, persoanele cu deficiente fizice si psihice, detinutii, persoanele ex-detinute. Un exemplu elocvent ar fi conditiile discriminatorii din partea societatii in realizarea drepturilor persoanelor liberate din detentie.

Pentru a putea crea o imagine reala despre atitudinea populatiei fata de persoanele liberate din detentie, a fost realizat un sondaj de opinie de consilierii de reintegrare sociala a persoanelor liberate din detentie care activeaza in cadrul Centrului de Justitie Comunitara din mun. Chisinau, Tatiana Purice si Aliona Cojocaru.

Sondaj.doc [73,5 Kb] (descarcari: 54)

Principiile care trebuie sa guverneze interventia asupra minorilor delicventi in justitia pentru minori

Asistenta implementarii muncii comunitare.pdf

In cele ce urmeaza vor fi prezentate rezultatele activitatii echipelor mobile obtinute pe parcursul lunilor octombrie-decembrie 2008. Rezultatele se bazeaza pe interviurile realizate de avocatii din echipele mobile cu persoanele detinute in arest preventiv din Izolatoarele de Detentie Preventiva: nr. 13 - Chisinau, nr. 11 - Balti, nr. 17 - Rezina, nr. 5 - Cahul. Analiza se intemeiaza pe observarile inregistrate de avocatii din echipele mobile, folosind un coprehensiv formular de raportare (chestionar) elaborat in cadrul IRP.

Activitatea este desfasurata in cadrul proiectului „Consolidarea reformei sistemului de justitie penala in moldova”, cu sprijinul financiar al organizatiei olandeze ICCO (Organizatia Interbisericeasca pentru Dezvoltare in Cooperare).

In Penitenciarul nr. 2, Lipcani, incepind din aprilie 2008 se desfasoara activitatea cu privire la implementarea Programului individual privind planificarea executarii pedepsei penale a detinutului, in cadrul proiectului „Consolidarea Reformei Sistemului de Justitie Penala in Republica Moldova”, finantat de Organizatia Interbisericeasca pentru Dezvoltare in Cooperare.

Scopul procesului de planificare este de a dezvolta la detinuti capacitatea de a vedea consecintele propriilor actiuni, de asi solutiona propriile probleme, si de a promova un comportament legal in societate. Planificarea are loc in comun acord cu seful de sector, psihologul, asistentul social si detinutul.

Procesul de pregatire pentru liberare si reintegrare sociala a condamnatilor incepe odata cu intrarea acestuia in penitenciar, adica din prima zi de detentie si are o intensitate maxima in ultimile 6 luni pina la liberarea din penitenciar. In aceste doua etape, perioada de acomodare a condamnatului la conditiile de executare a pedepsei si pregatirea lui pentru liberare necesita implicarea cit mai larga a sefului de sector, specialistului psiholog si specialistului asistent social.

Odata ajuns in penitenciar, detinutul trece prin procesul de investigare generala la care ia parte nemijlocit psihologul si asistentul social. Determinarea problemelor psiho-sociale specifice fiecarui condamnat este realizata in carantina, atunci cind specialistii mentionati mai sus fac cunostinta cu persoana si intretin o convorbire de initiere cu acesta.

„Implementarea conceptului politiei comunitare” a fost tema primei sedinte a Grupului de Referinta IRP, din ianuarie curent.

Conceptul este unul din obiectivule primordiale in strategia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne, fapt determinat de angajamentele Republicii Moldova fata de Uniunea Europeana.

Aceasta este necesar pentru expertizarea si sensibilizarea opiniei publice privind implementarea cu succes a conceptului de politie comunitara.

Inchisoarea trebuie sa devina un instrument veritabil de reintegrare. Acesta este mesajul pe care l-a adresat Ministrul Justitiei Vitalie Pirlog personalului sistemului penitenciar cu ocazia sarbatorii profesionale si celei de-a 12-a aniversari de la fondarea Departamentului Institutiilor Penitenciare, celebrata la 20 decembrie 2008.

Exercitati o profesie ce face onoare statului, deoarece e o profesie in serviciul cetatenilor si justitiei. Dvs. protejati societatea contra infractorilor, prin asigurarea executarii sentintelor. E o profesie cu o mare bogatie umana, pentru ca sunteti in contact cu detinutii. Sunteti martorii vietii lor cotidiene si, uneori, a deznadejdii lor. Acestea sunt experiente umane foarte intense. Este, de asemenea, o profesie in cadrul careia trebuie sa dati dovada de rigoare si profesionalism, deoarece reprezentati autoritatea in detentie, a subliniat Vitalie Pirlog, care a mentionat ca cei ce nu au facut acest lucru au fost expulzati din sistem sau sanctionati.

Odata cu aderarea Republici Moldova la Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in fiecare an este celebrata aniversarea acesteia, dar sunt evaluate activitatile din acest domeniu. De remarcat ca activitati de informare si sensibilizare privind drepturile omului sunt desfasurate preponderent in capitala tarii, mun. Chisinau, fapt care a constituit premisa implementarii programului: „Promovarea drepturilor omului in r-nul Telenesti”, care a avut drept scop informarea si promovarea drepturilor omului in r-nul Telenesti prin implicarea factorilor de decizie la nivel local.