Intervievarea calitativa, adica toate tipurile de interviuri calitative (centrat pe problema, narativ, biografic), reprezinta pentru asistenta sociala in opinia mea, directia cea mai buna de investigare a socialului.

Argumentele vor fi relevate pe parcursul descrierii fiecarui tip de interviu, argumentul principal este ca interviurile calitative ne aseaza in universul factual, afectiv si cognitiv al individului prin intermediul relatarilor facute chiar de individul intervievat. Vom avea naratiuni – „povesti ale vietii”, istorii ale vietii, biografii. Oricare din rezultatele unei intervievari de tip calitativ, in orice caz va reprezenta punctul de vedere al celui intervievat permitind astfel o mai buna intelegere a clientului si a problemei sale.

Permiteti-mi sa incep prin a spune ca felul in care noi privim persoanele care au ispasit o pedeapsa, inchisorile si evenimentele care se petrec in acestea, dorinta noastra de a-i accepta pe acesti oameni printre noi, sa-i ajutam dupa ispasirea pedepselor pentru a se integra intr-o viata normala, este de multe ori determinata de ceea ce stim si simtim in legatura cu aceste persoane, cum le inþelegem destinul, diferentele si in acelasi timp similitudinile, presiunile la care sunt supusi si lupta dificila pe care trebuie sa o poarte pe cont propriu.

Mare parte din cei care ajung in inchisori, nu sunt dintre cei mai buni cetateni: au un nivel de cultura redus, deseori nu au familie, nu au locuinta si nici o buna sanatate. La acestea se adauga uneori invatari patologice si dependenta de alcool sau droguri.
Ca urmare, ideologia tratamentului penitenciar a afirmat cu putere ideea ca omul, deci si delincventii, reprezinta o valoare pentru societate. De aceea, pedeapsa este lipsita de continut si insemnatate si nu are o justificare morala daca nu-i ajutam pe toti detinutii sa devina membrii utili ai societatii. Institutia penitenciara exercita atita putere asupra celor privati de libertate incit este justificat sa ne intrebam ce este bun si util pentru ei.

O privire de ansamblu asupra sistemului integrat al tuturor deciziilor si proceselor care privesc detinutul poate fi reliefata sub forma a trei cercuri concentrice:
- managementul pedepsei;
- planificarea pedepsei;
- evaluare.

Pregatirea pentru liberare, face parte din procesul de reabilitare al detinutilor si are drept scop sprijinirea acestora in vederea unei cit mai bune reintegrari sociale.
Durata pregatirii pentru liberare este nedeterminata, procesul avind doar un inceput clar: momentul depunerii in penitenciar. Ideea centrala a pregătirii pentru liberare este aceea ca detentia constituie doar o etapa din viata detinutilor, iar aceasta trebuie folosita cit mai eficient in scopul recuperarii sociale a acestora.

Institutul de Reforme Penale implementeaza proiectul „Consolidarea Reformei Sistemului de Justitie Penala in Moldova”, realizat cu sprijinul financiar al ICCO (The Interchurch Organisation for Development Cooperation). Durata implementarii proiectului este octombrie 2006 – septembrie 2009.

Componenta proiectului - „Activitati in institutiile penitenciare”, are ca scop atit acordarea consultatiei juridice persoanelor aflate in arest preventiv din Izolatoarele de Urmarire Penala cit si monitorizarea respectarii drepturilor acestei categorii de persoane.

Situatia politica si demografica.

Republica Moldova este un stat situat in estul Europei si are trasaturi caracteristice comune cu alte state din Europa Centrala si de Est, pastrindu-si totusi caracterul ssu unic. Desi ea este o regiune istorica a Romaniei, timp indelungat s-a aflat sub ocuptia ruseasca, in perioada 1812-1918, iar intre 1940-1991 a fost ocupata de URSS.

In una din vizitele ordinare ale echipelor mobile in penitenciarul nr. 13 din Chisinau, am cunoscut-o pe Olesea - o persoana sociabila si deschisa. Ea este o dovada vie a existentei extremitatilor, care ar parea a fi incompatibile – infantilitate si maturitate, dragostea pentru viata si durerea, cauzata de duritatea acesteia.
Privind-o ai impresia ca mai crede in minuni... „minunea de a ma reintoarce in familie, de a-mi continua studiile, de a inceape o noua etapa in viata ”, spune ea.

Institutul de Reforme Penale in colaborare cu Agentia Suedeza pentru Dezvoltare si Cooperare Internationla SIDA si al Fundatiei SOROS-Moldova (FSM) a organizat la 11 decembrie curent, masa rotunda cu genericul „Rolul organelor de politie in procesul de reintegrare sociala a ex-detinutilor”.

La masa rotunda au fost invitati sa participe reprezentantii a 5 comisariate de politie din Chisinau.

Organizatia Internationala pentru Migratie din Moldova:
www.migratie.md
www.oim.md

Organizatia Internationala pentru Migratie:
http://www.iom.int/jahia/jsp/index.jsp

Sursa Informationala despre Migratie:
http://www.migrationinformation.org/