In 1999, Consiliul Nordic a adoptat o recomandatie (16/1999) cu privire la instruirea penitenciara fixata in Perspectiva Nordica (A 1199/nord), prin care Consiliul Nordic i-a recomandat Consiliului Nordic de Ministri sa: „... efectuieze un studiu pentru a releva posibilitatile de cooperare in cadrul proiectelor care se refera la instruirea penitenciara dintr-o perspectiva Nordica, si ca rezultatele studiului prezentat Consiliului Nordic sa includa sugestii privind masurile de implementare”.
Pornind de la aceasta recomandatie, Consiliul Nordic de Ministri a emis urmatoarea declaratie:
In anul 2000, Consiliul Nordic de Ministri a adoptat o pozitie pozitiva privind alocarea fondurilor pentru cercetarea sistematica a lucrului efectuat de catre Serviciul de Probatiune si Penitenciar al fiecarii tări respective.
Pornind de la aceasta recomandatie, Consiliul Nordic de Ministri a emis urmatoarea declaratie:
In anul 2000, Consiliul Nordic de Ministri a adoptat o pozitie pozitiva privind alocarea fondurilor pentru cercetarea sistematica a lucrului efectuat de catre Serviciul de Probatiune si Penitenciar al fiecarii tări respective.
Schimb de experienta intre Republica Moldova si Letonia in domeniul pregatirii pentru liberare a detinutilor si reintegrarea persoanelor liberate din detentie
La data de 14-15 octombrie s-a desfasura atelierul de lucru „Pregatirea pentru liberare a detinutilor si reintegrarea sociala a ex-detinutilor”¶. Evenimentul a fost organizat de catre Institutul de Reforme Penale in cadrul proiectului “Consolidarea Reformei Sistemului de Justitie Penala” in Republica Moldova, cu suportul financiar al ICCO.
La data de 14-15 octombrie s-a desfasura atelierul de lucru „Pregatirea pentru liberare a detinutilor si reintegrarea sociala a ex-detinutilor”¶. Evenimentul a fost organizat de catre Institutul de Reforme Penale in cadrul proiectului “Consolidarea Reformei Sistemului de Justitie Penala” in Republica Moldova, cu suportul financiar al ICCO.
In contextul eforturilor depuse de autoritatile moldovenesti privind realizarea obiectivelor de initiere a procesului de aderarea la Uniunea Europeana, problema asigurarii drepturilor migrantlor constituie un obiectiv primordial. Des in Republica Moldova a derulat procesul de aliniere al cadrului normativ national la standardele europene acest proces, fiind deosebit de complex, este de durata.
Sunt necesare reforme atit a cadrului legislativ, cit si institutional, instruirea personalului si asigurarea tehnico-materiala a diverselor activitati.
Sunt necesare reforme atit a cadrului legislativ, cit si institutional, instruirea personalului si asigurarea tehnico-materiala a diverselor activitati.
La 1 noiembrie anul curent, in Chisinau a fost sarbatorita pentru prima data Ziua de Solutionare a Conflictului. Ziua s-a inceput cu informarea opiniei publice prin intermediul emisiunii "Buna Dimineata" la TVM.
Dupa care incepind cu orele 11:00 in Parcul Central Stefan cel Mare, s-au desfasurat activitati informative privind formele alternative de solutionare a conflictului, unde trecatorii au avut posibilitatea sa afle care sunt totusi alternativele de solutionare a conflictului, ce este justitia restaurativa, si ce este medierea.
Dupa care incepind cu orele 11:00 in Parcul Central Stefan cel Mare, s-au desfasurat activitati informative privind formele alternative de solutionare a conflictului, unde trecatorii au avut posibilitatea sa afle care sunt totusi alternativele de solutionare a conflictului, ce este justitia restaurativa, si ce este medierea.
In luna iunie 2006, in vederea eficientizarii procesului de reintegrare sociala a persoanelor liberate din penitenciarele Republicii Moldova, IRP a instituit un grup de lucru cu sarcina de a contribui la perfectionarea cadrului normativ in domeniul reinegrarii sociale a ex-detinutilor in comunitatile din Republica Moldova si perfectionarea / elaborarea suportului metodologic (programe de reintegrare sociala a ex-detinutilor).
Din componenta grupului de lucru fac parte: Valentina Lungu – Consultant, Directia politici de ocupare a fortei de munca; Maria Popovici – Inspector principal, Serviciul Inspectori de Sector; Valeriu Devderea – Directorul Departamentului de Executare; Viorica Dumbraveanu – Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale; Alexdandru Cebanas – Licentiat in drept; dr. Igor Dolea – Directorul Institutului de Reforme Penale; Victor Zaharia – Seful Directiei Probatiune si Reforma Institutionala, IRP; Vladimir Cojocaru – Coordonator de Proiect, IRP.
Din componenta grupului de lucru fac parte: Valentina Lungu – Consultant, Directia politici de ocupare a fortei de munca; Maria Popovici – Inspector principal, Serviciul Inspectori de Sector; Valeriu Devderea – Directorul Departamentului de Executare; Viorica Dumbraveanu – Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale; Alexdandru Cebanas – Licentiat in drept; dr. Igor Dolea – Directorul Institutului de Reforme Penale; Victor Zaharia – Seful Directiei Probatiune si Reforma Institutionala, IRP; Vladimir Cojocaru – Coordonator de Proiect, IRP.
Sistemul de pedepse, stabilit prin legislatia penala a Republicii Moldova este divers: acesta include atat pedepse privative de libertate cat si pedepse non-privative de libertate.
Dintr-un cumul de cauze, scopul educativ si de reintegrare sociala ulterioara a pedepsei privative de libertate se atinge doar partial. Executarea pedepsei privative de libertate nu totdeauna este planificata.
Cel mai ingrijorator apare faptul ca persoanele ce urmeaza a fi liberate din locurile de detentie nu beneficiaza de pregatirea informationala, psihologica pentru reintegrarea sociala ulterioara, fapt demonstrat prin rata inalta a recidivei. De asemenea nu exista o continuitate intre serviciile acordate de catre sistemul penitenciar si serviciile din comunitate.
Dintr-un cumul de cauze, scopul educativ si de reintegrare sociala ulterioara a pedepsei privative de libertate se atinge doar partial. Executarea pedepsei privative de libertate nu totdeauna este planificata.
Cel mai ingrijorator apare faptul ca persoanele ce urmeaza a fi liberate din locurile de detentie nu beneficiaza de pregatirea informationala, psihologica pentru reintegrarea sociala ulterioara, fapt demonstrat prin rata inalta a recidivei. De asemenea nu exista o continuitate intre serviciile acordate de catre sistemul penitenciar si serviciile din comunitate.
Seminarul „Medierea in cauzele penale” a fost organizat in perioada 19-20 noiembrie 2004, de catre Institutul de Reforme Penale in parteneriat cu organizatia Penal Reform International si suportul financiar al Fundatiei Soros Moldova, ICCO si CORDAID.
Evenimentul a avut drept scop informarea si documentarea reprezentantilor justitiei si ai procuraturii despre conceptul medierii in cauzele penale. Accentul informational a fost pus pe prezentarea cadrului legal, experienta internationala, functionarea institutiei medierii etc.
Evenimentul a avut drept scop informarea si documentarea reprezentantilor justitiei si ai procuraturii despre conceptul medierii in cauzele penale. Accentul informational a fost pus pe prezentarea cadrului legal, experienta internationala, functionarea institutiei medierii etc.
Modalitatile de aplicare a institutiei impacarii, medierii si acordului de recunoastere a vinovatiei au fost puse in discutie la seminarul organizat de Institutul de Reforme Penale in colaborare cu Centrul de cercetari stiintifice in domeniul asigurarii ordinii de drept pe 19 mai 2006.
La acest semianr a participat si un expert din Polonia - Krzysztof Pawlowski, care a prezentat experienta poloneza in domeniul aplicarii medierii in cauzele penale.
La seminarul privind simplificarea procesului penal au participat reprezentanti din Procuratura Generala, Procuratura mun. Chisinau, Procuraturile sectoriale ale mun. Chisinau, Curtea Suprema de Justitie cit si colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne.
La acest semianr a participat si un expert din Polonia - Krzysztof Pawlowski, care a prezentat experienta poloneza in domeniul aplicarii medierii in cauzele penale.
La seminarul privind simplificarea procesului penal au participat reprezentanti din Procuratura Generala, Procuratura mun. Chisinau, Procuraturile sectoriale ale mun. Chisinau, Curtea Suprema de Justitie cit si colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne.
In perioada aprilie – mai anul 2004 a fost elaborat curriculum-ul pentru instruirea mediatorilor. Acesta a fost elaborat de catre un grup de lucru din experti nationali si internationali din a carui componenta au facut parte:
1. Marcela Dilion – doctor in sociologie, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova
2. Vasile Rotaru – doctor in drept, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova
3. Svetlana Rijicova – doctor in psihologie, conferentiar, Universitatea Pedagogica „Al. Russo” din or. Balti
1. Marcela Dilion – doctor in sociologie, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova
2. Vasile Rotaru – doctor in drept, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova
3. Svetlana Rijicova – doctor in psihologie, conferentiar, Universitatea Pedagogica „Al. Russo” din or. Balti
Noile reglementari penale si procesual penale ale Republicii Moldova cuprind prevederi referitoare la diversificarea pedepselor penale, cere urmeaza a fi aplicate condamnatilor in dependenta de gradul de pericol social al faptelor lor, precum si tratamentul necesar a fi aplicat infractorului pentru reeducarea si reintegrarea lui sociala.
O institutie relativ noua pentru Republica Moldova este PROBATIUNEA – ce cuprinde activitati necesare a fi desfasurate la toate fazele procesului penal.
O institutie relativ noua pentru Republica Moldova este PROBATIUNEA – ce cuprinde activitati necesare a fi desfasurate la toate fazele procesului penal.








