Analiza pe mediul de reședință al minorilor în conflict cu legea permite să observăm că dacă în interiorul grupului de minori, până în anul 2005, ponderea celor din mediul rural prevala semnificativ, atunci în 2006 situația se inversează, minorii din mediul urban constituind, în anul 2010 deja 59,1% din totalul minorilor culpabili (figura 1).
Un alt profil se conturează însă în raport cu efectivul total al infractorilor, unde ponderea minorilor de la sate se menține mai mare după anul 2002, în comparație cu cea a minorilor din orașe. În anul 2010 se înregistrează chiar o creștere de 2 puncte procentuale a ponderii minorilor din mediul rural în totalul infractorilor, pe când cota minorilor din mediul urban este în descreștere după anul 2008.
Infracționalitatea minorilor din mediul urban este semnificativ mai mare decât cea din mediul rural cu peste 34% ori. La 100 mii populație de 14-17 ani din mediul urban, anual, în medie pentru intervalul evaluat, revin 1107 minori delicvenți. În anul 2010 acest indicator culminează prin valoarea sa din ultimii zece ani, revenind 1280 de minori culpabili la 100 mii persoane din mediul urban, și prezintă o creștere de 34% față de același indicator înregistrat în anul 2009. În mediul rural însă, rata minorilor infractori înregistrează o scădere aproape dublă începând cu anul 2005 (942 de minori) până în 2007 (490 de minori), menționându-se apoi o traiectorie relativ constantă în ultimii patru ani (figura 2).
În dinamica a zece ani (2000-2010), evaluarea teritorială a delicvenței juvenile pe zone de dezvoltare demonstrează că ponderea cea mai înaltă a delictelor săvârșite de minori o deține Zona de Centru (în medie 25% anual), municipiul Chișinău plasându-se în top prin incidența infracțiunilor săvârșite de minori și marcând un trend liniar relativ constant, cu o ușoară creștere către anul 2010. Infracționalitatea juvenilă în Zona de Nord se remarcă prin apogeul pe care îl atinge în anul 2004, fiind astfel prima poziție în totalul infracțiunilor săvârșite de minori (27,3%), apoi printr-o descreștere anuală semnificativă până în anul 2009 (11,9%), după care o reluare a poziției de la începutul decadei (16,5%). În același timp, în perioada de referință se evidențiază tendința ascendentă a infracționalității juvenile înregistrată în mun. Bălți – de la 5,2% în 2000 la 14,3% în 2010. Cota infracționalității juvenile în Zona de Sud a țării se menținem mai joasă pe un interval frecvențial în medie de până la 15% anual (figura 3).
În această ordine de idei, menționăm că imaginea zonelor teritoriale, precum și fenomenul infracționalității juvenile pe care-l înregistrează, diferă nuanțat după poziția pe care se plasează în numărul total al infracțiunilor săvârșite. Astfel, în 10 ani, cota cea mai mică se menține în municipiul Chișinău pe un interval de 7,2% (în anul 2002) în descreștere până la 2,3% (în 2010) din totalul infracțiunilor înregistrate aici. Din 2000 până în 2007 regiunea UIA Găgăuzia excelează prin ponderea pe care o au delictele săvârșite de minori (în medie, circa 16% anual) în totalul infracțiunilor din regiune. În anii ce urmează, până în 2010, aceasta înregistrează un trend regresiv, pe când municipiul Bălți, începând cu anul 2008, se poziționează în top cu o pondere medie de 10,5% în ultimii trei ani (figura 4).
Evaluând rata criminalității juvenile în diferite unități administrativ-teritoriale, constatăm că în ultimii cinci ani (2006-2010) în nordul republicii se înregistrează cea mai înaltă intensitate a infracțiunilor săvârșite de minori – în medie pe anii evaluați către 218,6 infracțiuni la 100 mii populație de vârsta 0-17 ani. Zona Centru și cea de Sud, însă, nu depășesc media pe țară. O particularitate evidentă pentru anul 2010 este creștere nivelului criminalității juvenile în Zonele de Centru și Nord ale țării. (figura 5).
Deși în republică, în anul 2009, se observă un trend descrescător nesemnificativ, intensitatea infracțiunilor săvârșite de minori este în dinamică spectaculoasă în cazul unor localități precum: Anenii Noi și Ocnița, înregistrând o creștere a nivelului criminalității juvenile de 2 ori mai mare sau cu circa 51% în 2010 față de indicatorul respectiv în 2006; Bălți, Telenești și Criuleni – de 1,5 ori mai mare sau peste 34% în anii comparați; Florești – de 1,2 ori mai mare sau cu circa 15%. Analiza comparativă a ratei infracțiunilor săvârșite de minori între anii 2006 și 2010, pe unități administrativ-teritoriale, scoate în evidență faptul că anual în circa 12 localități nivelul criminalității juvenile depășește media generală pe țară, care constituia 196,4 infracțiuni la 100 mii de persoane de 0-17 ani. De menționat că dintre acestea, cinci localități – municipiul Bălți, Basarabeasca, UTA Găgăuzia, mun. Chișinău, Râșcani – alarmează prin pozițiile constante pe care se mențin în listă pe întreaga perioadă de cinci ani. Remarcăm că, în anii de referință, doar raioanele Nisporeni, Leova și Briceni se plasează printre localitățile cu nivel minim al criminalității juvenile (figura 6).
Intensitatea infracțiunilor săvârșite de minori la 100 mii persoane cu vârsta 0-17 ani este în scădere în municipiul Chișinău, astfel capitala țării, deși concentrează cel mai mare efectiv al populației tinere, inclusiv al copiilor de 0-17 ani (circa 18% din totalul pe republică), din anul 2006 înregistrează un trend constant descrescător al acestui indicator.
Nivelul criminalității juvenile în unitățile administrativ-teritoriale ale țării înregistrează diferite trepte. Astfel, în 2010, cel mai înalt nivel înregistrat în mun. Bălți – 740 de infracțiuni la 100 mii persoane de 0-17 ani – depășea de 74 de ori cel mai mic nivel al criminalității juvenile, înregistrat în raionul Nisporeni, Strășeni, Căușeni, Orhei, Sângerei, Leova, Briceni, ce înregistrau mai puțin de 100 de infracțiuni la 100 mii persoane de 0-17 ani. Într-un singur an, din 2009 până în 2010, intensitatea infracțiunilor săvârșite de minori în municipiul Bălți a crescut de 1,7 ori, sau cu 40%.
În intervalul anilor 2006-2010, practic în fiecare a doua localitate nivelul criminalității juvenile s-a micșorat. Deosebit de semnificativ acesta a scăzut în raioanele Hâncești, Nisporeni; Strășeni, Căușeni, Călărași și Cahul.

SURSA: „Fenomenul delicvenței juvenile în Republica Moldova”. Autori: Igor Dolea, Victor Zaharia, Valentina Prițcan și Mariana Buciuceanu-Vrabie.