Sinteza statistică a indicatorilor infracționali juvenili din ultimii zece ani scoate în evidență trendul descendent al minorilor condamnați, micșorându-se aproximativ de cinci ori în 2010 (410 persoane) comparativ cu anul 2000 (1934 de persoane), precum și ponderea acestora în totalul persoanelor condamnate – de două ori în anii de referință.
Astfel, până în anul 2006, din efectivul total al condamnaților, în medie fiecare a noua persoană era în vârstă de 14-17 ani, urmând apoi o descreștere mult mai semnificativă, în 2010 deja fiecare a douăzecea persoană condamnată era minoră. În medie, la 100 mii minori în vârstă de 14-17 ani revin 187 de minori condamnați. În decursul ultimei decade, coeficientul antecedentelor penale pentru populația de vârsta 14-17 ani a înregistrat o descreștere continuă, aproximativ de trei ori din anul 2000 până în 2010 (Vezi Tabelul).
Menționăm că, într-o evaluare comparativă cu datele disponibile pentru țările din vecinătate, se evidențiază că Republica Moldova, din anul 1980 practic până în 2005, avea ponderea cea mai înaltă a minorilor condamnați în efectivul total al persoanelor condamnate, iar către 2008 aceasta se plasa deja în urma țărilor respective (Vezi Figura).
În funcție de tipul infracțiunii, distribuția minorilor condamnați nu diferă de specificul general al infracționalității juvenile. Cea mai mare parte de infracțiuni care au dus la condamnarea minorilor sunt, după cum urmează: furturile, jafurile și tâlhăriile, actele de huliganism și viol.
Ponderea deținuților minori în totalul persoanelor deținute nu depășește în medie anual 1%, excepție face însă anul 2006, înregistrând cea mai mare valoare din zece ani – 2,1%. Cât privește grupul propriu-zis, în ultimii opt ani s-au înregistrat fluctuații pronunțate și aparent haotice atât ale numărului total al minorilor condamnați în penitenciare, cât și ale distribuției de gen. Astfel, din anul 2003 către anul 2004 numărul minorilor deținuți s-a redus de trei ori (de la 109 persoane la 35), ca apoi să urmeze o creștere semnificativă până la 138 de persoane către anul 2006, după care din nou a intervenit o scădere evidentă la 24 de persoane, în 2008. Către anul 2010, efectivul minorilor deținuți la fel a fluctuat destul de instabil, înregistrându-se atât creșteri, cât și descreșteri majore. În intervalul de zece ani, efectivul maxim al fetelor în totalul deținuților minori a fost înregistrat în 2006 (14 din 138, sau 10,1%). Cu toate acestea, deși ulterior s-a înregistrat o mișcare a numărului total de deținuți minori, ponderea fetelor aflate în detenție este în ascensiune, nivelul cel mai mare fiind atins în 2009 – 18,2% (sau 6 din 33 de persoane). În anul 2010 ponderea fetelor în numărul total al minorilor deținuți a fost de 8,6% (sau 3 din 35 de persoane).

SURSA: „Fenomenul delicvenței juvenile în Republica Moldova”. Autori: Igor Dolea, Victor Zaharia, Valentina Prițcan și Mariana Buciuceanu-Vrabie.