Una dintre problemele de acces la justiție identificate de către membrii Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție din Cimișlia în cea mai recentă ședință a fost refuzul notarilor de a acorda asistență notarială în afara sediului. Bineînțeles, problema ridică mai multe semne de întrebare: Este sau nu acest refuz o limitare a accesului la justiție pentru persoanele din anumite grupuri vulnerabile? De ce, conform reglementărilor actuale, notarul este impus să-și motiveze riguros ieșirea în afara sediului? Cum pot interveni în aceste cazuri membrii Platformelor de Dialog pentru Accesul la Justiție create în patru regiuni din țară (Cimișlia, Soroca, Comrat, Criuleni)?

Despre acestea, dar și despre alte aspecte ale accesului la asistență notarială în raionul Cimișlia am discutat cu Svetlana Sîmboteanu, notară cu experiență de 10 ani și membră a Platformei de Dialog pentru Accesul la Justiție din regiune.


- Care sunt cele mai frecvente servicii notariale pentru care vi se solicită deplasarea în afara biroului?

Așa cum prevede articolul 6 din Legea nr.246 din 15.11.2018 privind procedura notarială „(1)Actele notariale se întocmesc în biroul notarului, în timpul zilelor lucrătoare şi programului de lucru afișat în incinta sediului biroului”. „(2)Cu titlu de excepție și în mod justificat, atunci când o cer circumstanțele cazului, iar actele notariale nu pot fi întocmite altfel, la cererea persoanelor, actul notarial poate fi întocmit în afara zilelor lucrătoare şi/sau programului de lucru și în afara sediului biroului, în limitele teritoriului de activitate”.
Cele mai frecvente solicitări privind acordarea asistenței notariale în cadrul exercitării activității mele de notar sunt: autentificarea actelor juridice (testamente, contracte, procuri și declarații) în principal, autentificarea testamentelor.

- Ați menționat anterior (în cadrul ședinței Platformei) că mulți notari sunt nevoiți să refuze deplasarea la domiciliul persoanelor, la spital sau în alte locuri decât biroul notarial pentru autentificarea testamentului. Cum poate fi explicat/justificat în viziunea dvs. acest refuz?

Vreau să precizez că în cadrul ședinței platformei, am vorbit în nume propriu și nu din numele altor notari (atrag atenția asupra Codului de etică al notarilor). Drept circumstanțe pentru perfectarea actelor notariale în afara sediului, cetățenii invocau mai multe situații, inclusiv și faptul că anterior li s-a refuzat deplasarea în afara sediului.
Consider că notarul de fiecare dată este obligat să se deplaseze în afara sediului pentru acordarea asistenței notariale, în virtutea faptului că este exponentul puterii de stat și îndeplinește un serviciu public de acordare a asistenței în interesul cetățeanului și chiar dacă este un liber profesionist și activează pe cont/risc propriu.
Refuzul întocmirii actului notarial și îndeplinirii acțiunii notariale poate avea loc doar în conformitate cu art.8 din Legea nr.246 din 15.11.2018 privind procedura notarială.
În exercitarea activității mele de notar, desfășurată aproximativ de 10 ani, niciodată nu am refuzat deplasarea în afara sediului cetățenilor care s-au adresat în legătură cu îndeplinirea actului notarial sau a acțiunii notariale.
Totuși, în practică au fost cazuri când m-am deplasat la cerere, fie la domiciliul persoanei, fie într-o instituție spitalicească și am fost nevoită să refuz îndeplinirea actului notarial sau a acțiunii notariale. De exemplu, am avut situații când nu am putut stabili discernământul persoanei sau (în cazul deplasării la spital) când nu am putut discuta cu persoanele responsabile din instituție, nu s-a putut înregistra vizita mea la solicitant și nu s-au putut asigura condiţiile necesare pentru păstrarea confidenţialităţii.

- Refuzul de deplasare în afara sediului poate fi interpretat ca o formă de limitare a accesului la justiție a anumitor grupuri vulnerabile? Dacă da, de ce?

Într-adevăr, acești solicitanți pot fi calificați drept subiecți vulnerabili la îndeplinirea actelor notariale, spre deosebire de cei care se adresează direct la sediul biroului notarului. Motivul sau starea acestora de vulnerabilitate este explicată prin imposibilitatea de a se deplasa la sediul biroului pentru asistență notarială, cauzele fiind diferite.
După cum am menționat și anterior, notarul ca exponent al puterii de stat, este obligat să acorde asistență notarială tuturor persoanelor, indiferent de condițiile în care se solicită a fi îndeplinit actul notarial și să se deplaseze la locul solicitat, așa după cum prevede și Legea nr.246/ 15.11.2018 privind procedura notarială.


- Cum ar putea interveni Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție pentru a-i încuraja pe notari să acorde servicii cu deplasarea în teritoriu?

După mine, deplasarea în teritoriu, creează doar câteva probleme în partea ce ține de instituțiile publice ale statului, precum ar fi spitalele, azilurile de bătrâni și instituțiile penitenciare. Și aici mă refer la necesitatea unei conlucrări mai bune a acestor instituții cu notarii. Aceasta ar permite ca notarii să își desfășoare activitatea în condiții mai bune. Consider că ar fi necesară reglementarea unei proceduri concrete care să permită notarilor să acorde asistența de care au nevoie persoanele care nu se pot deplasa la sediul biroului notarului. În cazul în care instituțiile în care se află potențialii beneficiari ar permite acest lucru, se cere stabilirea unui regim de audiență concret și amenajarea unor spații de lucru pentru notari, astfel încât să fie asigurat principiul confidențialității actelor notariale. Dacă în instituțiile penitenciare se asigură în mare parte aceste cerințe, atunci eu, personal, am întâmpinat dificultăți în exercitarea activității mele de notar într-o instituție spitalicească.
Notarii trebuie să țină cont că acordarea asistenței notariale nu este un drept, ci o obligație, pe care trebuie să o îndeplinească în interesul cetățeanului. Deplasarea în afara sediului biroului nu este o opțiune sau un drept, ci o obligație.
Este regretabil că potrivit reglementărilor actuale, notarul poate să se deplaseze în afara sediului biroului, doar cu titlu de excepție și în mod justificat, atunci când o cer circumstanţele cazului, și în această situație, notarul este impus să motiveze în scris ieșirea sa în afara sediului biroului. Consider sintagma: „cu titlu de excepție și în mod justificat, atunci când o cer circumstanţele cazului” ar fi o limitare și restricție a accesului la asistența notarială, deoarece întotdeauna solicitările în afara sediului biroului sunt și urmează a fi ghidate de un motiv anume al solicitantului de serviciu.
Una dintre sugestiile pentru Platforma de Dialog pentru Accesul la Justiție este să înainteze propuneri de modificare a textului de lege pentru a exclude această excepție de la regulă.

- Cum află oamenii despre posibilitatea de a beneficia de servicii notariale la domiciliu? În ce mod îi informați despre serviciile prestate/programul/modalitatea de acordare ș.a.?


Cetățenii sunt cei care se adresează cu solicitări de a beneficia de asistență notarială la domiciliu. La rândul nostru, noi îi informăm, când aceștia se adresează în mod ordinar, pentru îndeplinirea actului sau acțiunii notariale, că există și posibilitatea de a acorda, cu titlu de excepție și în mod justificat, actul solicitat, cu suportarea cheltuielilor aferente, conform legii. Evident că noi îi convingem să vină la sediul biroului dacă este posibil, deoarece acordarea asistenței notariale va fi mai puțin costisitoare, spre deosebire de deplasarea notarului în afara sediului, unde se vor suporta mai multe cheltuieli aferente ce țin de întocmire și deplasare, ca procedură, notarul cel puțin urmează a se deplasa de două ori la domiciliu, odată pentru acordarea consultației notariale și comunicarea tête-à-tête cu solicitantul, iar a doua oară deja întâlnirea se va solda cu îndeplinirea actului notarial propriu-zis.

Platformele de Dialog pentru Accesul la Justiție activează din septembrie 2020 în patru regiuni din țară - Soroca, Criuleni, Comrat și Cimișlia. Din componența grupurilor fac parte profesioniști din domeniul justiției - judecători, procurori, avocați, parajuriști, inspectori de probațiune, polițiști, mediatori, mediatori comunitari, notari dar și reprezentanți ai administrației publice locale și ai societății civile. Participanții pun în discuție barierele din calea accesului la justiție cu care se confruntă bărbații si femeile, în special, cei din grupurile vulnerabile și marginalizate și identifică soluții pentru aceste probleme.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, în parteneriat cu Invento și IRP, cu suportul financiar al Suediei.