Introducere
Institutul de Reforme Penale a fost solicitat de către Curtea Supremă de Justiție, prin scrisoarea nr. 4-1ril-3/2020, de a prezenta opinia asupra acestei probleme.
Obiectul de examinare – art. 70 (3/1) din Codul penal.
Problema de drept – Aplicarea neuniformă a retroactivității legii în materia persoanelor condamnate, care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani.

Obiectul sesizării
Obiectul sesizării vizează modul de aplicare a unei norme din Codul de procedură penală (art 453 alin. (1) în materia recursullui în anulare. Autorul supune criticii practica Curții Supreme de Justiție, prin care recursurile în anulare sunt respinse ca inadmisibile din motivul repetitivității. Potrivit practicii, recursurile în anulare declarate în cazul când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, sunt respinse ca și inadmisibile, dacă anterior un recurs în anulare a fost respins pe motivul inexistenței unui viciu fundamental.

Peste 120 de angajați ai sistemului penitenciar vor fi instruiți în domeniul prevenirii infecției cu COVID-19 în mediul carceral, în cadrul proiectului „Prevenirea COVID-19 în sistemul penitenciar din Republica Moldova”. Instruirile vor fi organizate de Institutul de Reforme Penale (IRP) și DIGNITY Institute în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), cu suportul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), unde participanții vor fi instruiți despre modalitățile de prevenire și răspândire a COVID-19, măsuri de protecție, respectarea standardelor de drepturi ale omului în locurile de detenție, consecințele psihologice ale pandemiei și modalitățile de suport pentru deținuții ce confruntă probleme de sănătate mintală.

Pe parcursul a două zile (13 și 14 august 2020), reprezentanții şi exponenţii administrației publice locale, judecători, procurori, avocați, societatea civilă etc., au participat la sesiuni teoretice și practice, cu scopul inițierii actorilor comunitari privind Platforma de Dialog în vederea consolidării eficienței și accesului la justiție în raionul Cimișlia, eveniment organizat de Institutul de Reforme Penale (IRP).

Locuitorii raionului Comrat spun că sunt necesare mai mult schimbări pentru a le asigura un trai favorabil și acces la justiție. Vitalie Derevenko, șef al Departamentului de Justiție din Găgăuzia consideră că trebuie să existe un centru de plasament pentru victimele violenței în familie, unde se va acorda asistență psihologică și vor fi ajutați să își găsească ulterior un post de muncă. Unii oameni nu au posibilitatea să ajungă în instanță din lipsa transportului public: „În Vulcănești transportul e asigurat doar până la masă”, a relatat V. Derevenko în cadrul atelierului de lucru „Inițierea actorilor comunitari privind Platforma de Dialog în vederea consolidării eficienței și accesului la justiție în raionul Comrat”organizat de Institutul de Reforme Penale (IRP) pe parcursul a două zile, 11 și 12 august.

Un atelier de lucru cu genericul „Inițierea actorilor comunitari privind Platforma de Dialog în vederea consolidării eficienței și accesului la justiție în raionul Criuleni”, a fost organizat de Institutul de Reforme Penale (IRP), în data de 7 și 10 august. Evenimentul a avut drept scop identificarea pașilor preliminari, modalitatea de interacțiune pe parcursul proiectului și mecanismele de coordonare.

Pe parcursul sesiunii interactive, au fost stabilite câteva grupuri vulnerabile și marginalizate din raionul Criuleni. Printre acestea se enumeră persoanele cu dizbilități și necesități speciale, persoanele în etate, victimele violenței în familie, persoanele defavorizate din punct de vedere social economic și persoanele eliberate din detenție.

Principalele probleme cu care se confruntă persoanele vulenerabile sau marginalizate din raionul Soroca au fost discutate în cadrul atelierului „Inițierea actorilor comunitari privind Platforma de Dialog în vederea consolidării eficienței și accesului la justiție în raionul Soroca”. Atelierul a fost organizat de Institutul de Reforme Penale online în data de 4 și 6 august. „Una din probleme este lipsa rampelor în cadrul instituțiile de stat și nu doar. Fiecare instituție, în funcție de venituri, pe parcurs, își dotează instituția cu rampe. O altă problemă sunt stațiile de transport public, dar și transportul public, care nu sunt acomodate la necesitățile persoanelor cu dizabilități locomotorii. Respectiv atunci când o persoană cu dizabilități locomotorii intenționează sau este chemată la vreo instituție de drept ea fizic nu poate să se deplaseze. La fel, persoanele de etnie romă nu obișnuiesc să se adreseze la instituțiile de drept, din varii motive, pentru a preveni sau aborda vreun conflict juridic”, sunt doar câteva dintre concluziile menționate de către participanți.

În patru raioane din țară - Soroca, Criuleni, Comrat și Cimișlia, vor fi create platforme de dialog pentru asigurarea accesului la justiție pentru bărbați si femei, în special pentru cei din grupurile vulnerabile și marginalizate. Platformele vor include judecători, procurori, avocați, parajuriști, inspectori de probațiune, polițiști, mediatori, mediatori comunitari, reprezentanți ai administrației publice locale și ai societății civile. Acestea se vor întruni trimestrial pentru a pune în discuție barierele din calea accesului la justiție cu care se confruntă justițiabilii și vor identifica soluții pentru înlăturarea acestora. Activitatea viitoarelor platforme a fost discutată în cadrul meselor rotunde, desfășurate online în perioada 28-31 iulie 2020. Inițiativa este parte a proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova, cu suportul Suediei, în parteneriat cu două organizații neguvernamentale - Institutul de Reforme Penale (IRP) și INVENTO.

Mai mulți judecători, procurori, avocați și mediatori au participat la 2 mese rotunde on-line cu privire la rezultatele Cercetării în domeniul Medierii Garantate de Stat din Moldova. În cadrul discuțiilor, experții IRP: Felicia Chifa (președintă a Consiliului de Mediere, mediatoare) și Veronica Mihailov-Moraru, (avocată), au prezentat aspectele analizate precum: reglementările naționale, internaționale și străine, date statistice relevante, practicile judiciare, interviurilie și chestionarele actorilor cheie din sectorul justiției.

Numărul mare de detenții preventive în Republica Moldova este datorat și unor interpretări incorecte a normelor procesual penale. De asemenea, sunt dese cazuri când nu se motivează imposibilitatea aplicării măsurilor preventive neprivative de libertate. Frecvente sunt cazurile de încălcare a dreptului învinuitului la ședința publică sau de a prezenta probele în apărare în cadrul examinării demersului de aplicare. Practic este la nivelul zero cazurile de aplicare a liberării provizorii pe cauțiune din motivul lipsei unor instrumente juridice clare, etc.